Gazprom: Pot să înghețe orașe întregi. UE ar putea înregistra un deficit de 800 mln metri cubi pe zi în această iarnă

Uniunea Europeană ar putea înregistra iarna care vine de un deficit de gaze de 800 milioane metri cubi pe zi, în cazul unei cereri ridicate cauzate de friguri extreme, a avertizat miercuri directorul general al Gazprom, Alexei Miller, citat de agenţia EFE.

„Experţii europeni estimează în prezent la 800 milioane de metri cubi volumul de gaze ce va lipsi Europei în cazul unei perioade extrem de reci, este vorba despre o treime din tot consumul european”, a declarat Miller la a V-a Săptămână Energetică din Rusia.

„Vârful de iarnă” este cea mai gravă provocare cu care se va confrunta UE din punct de vedere energetic în următoarele luni, potrivit lui Miller.

„Pentru o scurtă perioadă de timp, pot să îngheţe oraşe întregi. Gazprom a furnizat între 600 milioane şi 1,7 miliarde mc zilnic în perioade de vârf, cum a fost anticiclonul Harmut, din 2018”, a subliniat el.

Informaţiile privind rezervele de gaze din depozitele subterane trebuie să fie analizate în contextul actualelor modificări de logistică, a adăugat.

„În prezent avem altă logistică, alte surse de aprovizionare cu gaze a pieţei europene. Sarcina înmagazinărilor subterane din Europa va fi considerabil mai mare decât în anii anteriori”, a mai afirmat directorul Gazprom.

Acesta a semnalat că Germania, una dintre ţările cu cea mai mare capacitate de înmagazinare, „va putea pompa în jur de 20 miliarde metri cubi”.

„Pe parcursul anterioarelor sezoane de toamnă şi iarnă Germania consuma peste 60 miliarde mc de gaz, ceea ce înseamnă că rezervele de gaze vor ajunge pentru cel mult două luni, două luni şi jumătate”, a explicat Miller.

Conform previziunilor, fie ele optimiste sau pesimiste, depozitele subterane ale Germaniei vor fi la doar 5% din capacitate în martie 2023.

„Da, Europa va supravieţui (iernii n.r), dar ce se va întâmpla cu furnizarea în 2023-2024? Este clar că această criză criză energetică nu va fi pe termen scurt, ci are un caracter sistemic”, a menţionat oficialul rus.

Referitor la posibilitatea restabilirii furnizărilor de gas rusesc, Miller a atenţionat că cele două gazoducte, Nord Stream 1 şi 2, sunt oprite.

„Cât timp va fi necesar pentru a fi repuse în funcţiune? (…) În primul rând este chestiunea politică. UE şi Germania trebuie să clarifice dacă sunt interesate să fie restabilite cele două conducte şi oferă garanţii pentru lucrări sigure”, a punctat el.

Refacerea gazoductelor, avariate ca urmare a unui sabotaj, „va dura mai mult de un an”, a precizat directorul Gazprom.

#miller #Gaz rusesc #Gazprom #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.