Cine este generalul morții, preferatul lui Putin? Armand Goșu: „A ras Alep de pe fața pământului!”

Invitat la podcastul România lui Cristache de la evz.ro, expertul român în spațiul ex-sovietic, Armand Goșu, l-a caracterizat pe noul comandant al forțelor ruse în Ucraina, generalul Serghei Surovikin. Profesorul universitar e convins el este cel responsabil de schimbarea abruptă a strategiei de luptă a armatei ruse, care se îndreaptă acum către ținte ale infrastructurii civile.

„Eu n-aș considera-o un răspuns la atentatul de la pod, ci aș spune mai degrabă că e ceva mult mai adânc, e vorba de schimbarea tacticii armatei ruse în Ucraina. Și al lega-o de numirea generalului de armată Surovikin în fruntea operațiunii din Ucraina. Trebuie să ne uităm cine este generalul Sergei Surovikin, o să vedeți că e un tip foarte dur.”, menționează Armand Goșu.

Distrugătorul orașelor Groznîi și Alep

„În 1991, era căpitan, el a fost singurul ofițer care a ieșit și a tras în mulțime în Moscova, în timpul puciului de la Moscova. Cei 3 morți de la revoluția pe care a avut-o Rusia în august 1991 sunt morții lui Surovikin, a fost arestat atunci. Și a avut o carieră destul de prodigioasă, pentru că a fost în Cecenia în 1994-1996, apoi în 1999, dar cariera lui a explodat din momentul în care l-a întâlnit pe Putin. Lui Putin i-a plăcut, e un tip solid, care inspiră teamă și generalul Surovikin a fost trimis în Siria. El este cel care a condus operațiunile de la Alep. El a transformat orașul Alep în al doilea Groznîi. L-a ras practic de pe fața pământului. Și el este generalul care organizează astfel de raiduri, cum a făcut la Groznîi, cum a făcut la Alep, bombardamentele astea.”, a explicat profesorul universitar, care susține că generalul Surovikin va înteți atacurile asupra civililor.

„Nu are ezitări și pornește împotriva populației civile. El și la Groznîi, și la Alep, și acum în Ucraina pornește împotriva populației civile. (…) Și știm care au fost țintele în orașul Kiev. Au fost țintele, mai întâi, administrative, au tras aproape de Universitate și apoi au lovit și o centrală termoelectrică. În general, în cele 8 orașe lovite de rachete, centralele termoelectrice au reprezentat ținte, asta înseamnă că au vrut să paralizeze sistemul energetic din Ucraina și parțial au reușit.”, a mai spus Armand Goșu.

#surovkin #General #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un proiect esențial pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, ce implică construirea unei linii electrice aeriene de 400 kV pentru interconectarea cu România, avansează cu sprijinul partenerilor externi. Comisia economie, buget și finanțe, împreună cu Comisia politică externă și integrare europeană, a examinat proiectul de ratificare a acordului de împrumut între Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, pentru realizarea Proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, faza II”.

Acordul de împrumut, în valoare de 30,8 milioane de euro, reprezentând 40% din bugetul total de 77 de milioane de euro al proiectului, va acoperi construcția liniei de 400 kV care va conecta localitățile Bălți și Suceava. Acest împrumut va avea o perioadă de rambursare de 18 ani, cu o perioadă de grație de 4 ani. Banca Europeană de Investiții va aloca încă 30,8 milioane de euro, prin realocarea unui cont de împrumut anterior, pentru implementarea primei faze a proiectului. În plus, Republica Moldova va primi un grant de 15,4 milioane de euro de la Uniunea Europeană, prin intermediul Platformei de Investiții de Vecinătate.

Proiectul nu doar va conecta rețelele electrice ale celor două țări, ci va include și reconstrucția stației electrice Bălți de 400 kV, precum și reabilitarea segmentelor de rețea electrică de transport din Republica Moldova. Aceste eforturi vor include înlocuirea elementelor de comutație și protecție, precum și a transformatoarelor electrice.

Această nouă interconexiune electrică reprezintă o etapă semnificativă în consolidarea legăturilor dintre Republica Moldova și România, având un impact pozitiv atât asupra securității energetice cât și asupra dezvoltării regionale și economice a ambelor țări.