Cine este generalul morții, preferatul lui Putin? Armand Goșu: „A ras Alep de pe fața pământului!”

12 Oct. 2022, 17:16
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Oct. 2022, 17:16 // Actual //  bani.md

Invitat la podcastul România lui Cristache de la evz.ro, expertul român în spațiul ex-sovietic, Armand Goșu, l-a caracterizat pe noul comandant al forțelor ruse în Ucraina, generalul Serghei Surovikin. Profesorul universitar e convins el este cel responsabil de schimbarea abruptă a strategiei de luptă a armatei ruse, care se îndreaptă acum către ținte ale infrastructurii civile.

„Eu n-aș considera-o un răspuns la atentatul de la pod, ci aș spune mai degrabă că e ceva mult mai adânc, e vorba de schimbarea tacticii armatei ruse în Ucraina. Și al lega-o de numirea generalului de armată Surovikin în fruntea operațiunii din Ucraina. Trebuie să ne uităm cine este generalul Sergei Surovikin, o să vedeți că e un tip foarte dur.”, menționează Armand Goșu.

Distrugătorul orașelor Groznîi și Alep

„În 1991, era căpitan, el a fost singurul ofițer care a ieșit și a tras în mulțime în Moscova, în timpul puciului de la Moscova. Cei 3 morți de la revoluția pe care a avut-o Rusia în august 1991 sunt morții lui Surovikin, a fost arestat atunci. Și a avut o carieră destul de prodigioasă, pentru că a fost în Cecenia în 1994-1996, apoi în 1999, dar cariera lui a explodat din momentul în care l-a întâlnit pe Putin. Lui Putin i-a plăcut, e un tip solid, care inspiră teamă și generalul Surovikin a fost trimis în Siria. El este cel care a condus operațiunile de la Alep. El a transformat orașul Alep în al doilea Groznîi. L-a ras practic de pe fața pământului. Și el este generalul care organizează astfel de raiduri, cum a făcut la Groznîi, cum a făcut la Alep, bombardamentele astea.”, a explicat profesorul universitar, care susține că generalul Surovikin va înteți atacurile asupra civililor.

„Nu are ezitări și pornește împotriva populației civile. El și la Groznîi, și la Alep, și acum în Ucraina pornește împotriva populației civile. (…) Și știm care au fost țintele în orașul Kiev. Au fost țintele, mai întâi, administrative, au tras aproape de Universitate și apoi au lovit și o centrală termoelectrică. În general, în cele 8 orașe lovite de rachete, centralele termoelectrice au reprezentat ținte, asta înseamnă că au vrut să paralizeze sistemul energetic din Ucraina și parțial au reușit.”, a mai spus Armand Goșu.

26 Oct. 2026, 18:40
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Oct. 2026, 18:40 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova vrea să-și consolideze legăturile energetice cu Ucraina prin construcția unui al doilea circuit al liniei electrice Bălți–Dnestrovsk, proiect care ar putea majora cu aproximativ 500 MW capacitatea de schimb de energie electrică dintre cele două țări. Subiectul a fost discutat la Kiev de premierul Vasile Tofan și omologul său ucrainean, Sergii Koretskyi.

Potrivit informațiilor prezentate după întrevedere, cei doi oficiali au abordat consolidarea interconexiunilor electrice, dar și extinderea cooperării în sectorul gazelor naturale. O prioritate o reprezintă accelerarea semnării unui memorandum de înțelegere între operatorii sistemelor de transport al energiei electrice, Moldelectrica și Ukrenergo.

Unul dintre proiectele discutate vizează pregătirea celui de-al doilea circuit al liniei Bălți–Dnestrovsk, care ar urma să suplimenteze infrastructura existentă și să ofere o capacitate mai mare pentru schimburile transfrontaliere de electricitate.

Conform estimărilor prezentate, noua conexiune ar putea adăuga aproximativ 500 MW la capacitatea de schimb dintre Republica Moldova și Ucraina. Aceasta nu înseamnă automat un import suplimentar permanent de 500 MW, ci posibilitatea tehnică de a transporta volume mai mari de energie, în funcție de disponibilitatea producției, condițiile de exploatare și capacitățile efectiv alocate.

În prezent, după cum arată harta rețelelor electrice publicată de Moldelectrica, nordul Republicii Moldova este conectat la sistemul ucrainean prin linia de înaltă tensiune de 330 kV Bălți–Dnestrovsk. Aceasta reprezintă una dintre legăturile energetice transfrontaliere ale țării.

Totodată, infrastructura energetică a Republicii Moldova include linia de 400 kV Vulcănești–Isaccea, care asigură conexiunea cu România, precum și mai multe linii de 330 kV care traversează teritoriul țării și conectează principalele noduri energetice.

Datele operative afișate de Moldelectrica indică un consum al sistemului de aproximativ 894 MW, în timp ce producția internă era de circa 237 MW. Diferența era acoperită prin schimburile transfrontaliere de energie electrică. La momentul respectiv, fluxul net indicat pe interconexiunea cu România era de aproximativ 695 MW, iar cel cu Ucraina, de circa 38 MW în sens opus.