Gazul rusesc nu mai miroase! Chișinău ar putea reveni la achizițiile de la Gazprom. Parlicov: De ce nu

Ministrul Energiei din Republica Moldova, Victor Parlicov, a declarat în cadrul emisiunii „Secretele puterii” de la Jurnal TV că țara ar putea reveni la importurile de gaz rusesc de la Gazprom. Într-o declarație, demnitarul a spus: „De ce nu? Suntem deschiși la diverse opțiuni pentru a asigura securitatea energetică a Moldovei.”

Această declarație vine în contextul în care Moldova a căutat în ultimii ani diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale, încercând să se distanțeze de dependența exclusivă de Gazprom. Cu toate acestea, ministrul Parlicov a subliniat că revenirea la gazul rusesc este o opțiune pe care o analizează guvernul în contextul schimbărilor din peisajul energetic regional.

În același timp, Victor Parlicov a făcut și o declarație istorică, anunțând că Moldova va achiziționa gaze naturale din SUA pentru prima dată. „Suntem bucuroși să diversificăm sursele noastre de energie și să explorăm noi parteneriate. În curând, Moldova va importa gaze din Statele Unite ale Americii, consolidând astfel relațiile bilaterale și asigurându-ne că avem acces la o gamă variată de surse de energie,” a afirmat ministrul.

Această decizie de a aduce gaze din SUA poate marca o schimbare semnificativă în peisajul energetic al Moldovei, oferind o alternativă la sursele tradiționale. Cu toate acestea, întoarcerea la Gazprom ar putea aduce beneficii economice imediate, dar și critici din partea celor preocupați de riscul de dependență excesivă de Rusia în domeniul energetic.

Republica Moldova a renunțat la gazul rusesc de la sfârșitul anului 2022 și s-a reorientat pe piețele din vest, după ce Gazporm a redus cantitatea livrată Chișinăului la 5,7 milioane metri cubi/zi. Întreaga cantitate de metan a fost redirecționată către partea stângă a Nistrului în schimbul energiei electrice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #achizitie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră într-o zonă de risc, în condițiile în care tot mai puțini angajați susțin un număr în creștere de pensionari, iar sistemul public începe să scârțâie sub presiunea demografică.

Datele prezentate de Biroul Național de Statistică și Casa Națională de Asigurări Sociale, citate de Moldova 1, arată că dezechilibrul se adâncește rapid și riscă să devină imposibil de gestionat pe termen mediu.

În 2025, unui pensionar îi reveneau doar 1,1 angajați, față de 1,7 în 2015. În cifre absolute, numărul salariaților a coborât la 774 de mii, în timp ce pensionarii rămân peste 672 de mii.

Practic, sistemul se apropie de scenariul în care fiecare contribuabil susține un beneficiar o limită critică pentru sustenabilitatea pensiilor.
Presiunea se vede direct în buget. Pentru 2026, CNAS a planificat 34,1 miliarde de lei pentru protecția persoanelor în etate, adică aproape 34% din cheltuielile totale ale statului, estimate la peste 100,5 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, fiecare a treia leu din buget merge spre pensii și prestații sociale.

În paralel, pensiile cresc, dar pe un fundal tot mai fragil. Pensia medie a ajuns la 4.407 lei din aprilie 2026, în timp ce pensia minimă variază între 3.264 și 3.525 lei. Aproximativ 4.000 de persoane primesc pensii de peste 21.000 de lei lunar un contrast puternic într-un sistem deja tensionat.

Or, datele demografice confirmă tendința. Populația îmbătrânește accelerat. La începutul lui 2025, în Moldova erau circa 616.500 de persoane de peste 60 de ani (aproape 26% din populație), comparativ cu doar 494.100 de copii (20,7%). Peste 40.000 de oameni au depășit vârsta de 80 de ani, iar diferența dintre generații continuă să crească.

Demograful Valeriu Sainsus avertizează că problema este structurală: generațiile tinere sunt de două ori mai mici decât cele care ies la pensie, iar vârsta medie a forței de muncă se apropie de 45 de ani. „Nu avem înlocuire de generații”, spune expertul, care pledează pentru politici demografice și revenirea migranților.
Criza este amplificată de piața muncii. Potrivit economistului Stanislav Madan, populația aptă de muncă s-a redus cu 25,5% în ultimul deceniu de două ori mai rapid decât populația totală. În același timp, rata de activitate rămâne scăzută, iar companiile reclamă lipsa acută de angajați.
Un paradox complică și mai mult situația: aproape 35% dintre angajați nu au competențele potrivite pentru joburile pe care le ocupă. În paralel, migrația continuă să golească piața muncii din cele aproximativ 380.000 de persoane pierdute între recensăminte, circa 320.000 au plecat peste hotare.

Structura populației accentuează problema: doar 46,4% dintre moldoveni trăiesc în mediul urban, mult sub media Uniunii Europene de 75%, ceea ce limitează oportunitățile de angajare și productivitatea economică.

Experții avertizează că fără intervenții rapide reforme în educație, politici de stimulare a natalității și măsuri pentru readucerea migranților Republica Moldova riscă să intre într-o spirală periculoasă: tot mai puțini contribuabili, tot mai mulți beneficiari și o presiune bugetară care poate afecta inclusiv plata pensiilor în viitor.

#contributii #pensionari #angajati