Gazul s-ar putea ieftini cu 3,65 de lei. Moldovagaz a depus o solicitare la ANRE

Tariful mediu la gaz s-ar putea reduce cu 3,65 de lei, la 14,41 de lei metrul cub cu TVA inclus sau cu 12,5% față de tariful actual, potrivit informațiilor Moldovagaz.

Principalele motive care au determinat revizuirea tarifelor includ scăderea semnificativă a prețurilor de achiziție pentru gazele naturale pe piața spot din Olanda și o reducere pronunțată a componentei de corectare a venitului reglementat (devierile tarifare) pentru anul 2023.

Moldovagaz sugerează că, în cazul în care noul tarif este implementat începând cu 1 ianuarie 2024, tariful la punctele de ieșire din rețelele de transport gaze ar trebui să fie stabilit la 10 800 de lei pentru o mie de metri cubi, reprezentând o reducere de 20,1% față de tariful actual. La punctele de ieșire din rețelele de distribuție a gazelor de presiune înaltă, tariful propus este de 10 933 de lei pentru o mie de metri cubi, reflectând o scădere de 20%; la presiune medie, este de 12.084 de lei pentru o mie de metri cubi, o reducere de 16%, iar în cazul rețelelor de presiune joasă, care deservesc toți consumatorii casnici și o parte a consumatorilor non-casnici, este de 16 062 de lei pentru o mie de metri cubi, cu o scădere de 4%. Este important de menționat că reducerea moderată a tarifului pentru consumatorii conectați la rețelele de presiune joasă se datorează modificării structurii consumului la diferite niveluri de presiune, creșterii lungimii rețelelor de presiune joasă și aprobării noilor tarife pentru distribuția gazelor naturale la 8 iulie 2023.

Având în vedere că ANRE are la dispoziție 90 de zile pentru a revizui și aproba noi tarife, perioadă în care se acumulează devieri tarifare ce urmează să fie compensate consumatorilor, „Moldovagaz” a elaborat mai multe scenarii de aplicare a tarifelor, în funcție de data intrării acestora în vigoare. În cazul în care tarifele vor fi aplicate începând cu 1 martie 2024, tariful la punctele de ieșire din rețelele de distribuție a gazelor de presiune înaltă va fi de 9 927 de lei pentru o mie de metri cubi, reflectând o scădere de 27,4%; la presiune medie, va fi de 11.003 lei pentru o mie de metri cubi, o reducere de 23,5%, iar în rețelele de presiune joasă, va fi de 14 671 de lei pentru o mie de metri cubi, o scădere de 12,3%.

În cazul în care decizia autorității de reglementare stabilește ca tarifele să intre în vigoare la 1 aprilie 2024, prețul la presiune înaltă va fi de 9 121 lei pentru o mie de metri cubi (-33,3%), la presiune medie – 10 171 lei la mie de metri cubi (-29,3%), la presiune joasă – 13 720 lei pentru o mie de metri cubi (-18%).

Al treilea scenariu presupune aplicarea tarifelor noi începând cu 1 mai 2024. În acest caz, conform calculelor, în rețelele de presiune înaltă acestea ar trebui să fie de 8.512 lei pentru o mie de metri cubi (-37,7%), la presiune medie – 9 547 lei pentru o mie de metri cubi (-33,6%), iar la presiune joasă – 13 025 lei pentru o mie de metri cubi (-22,1%). Este important de menționat că scenariile respective iau în considerare componenta de corectare a venitului reglementat al furnizorului pentru perioadele ianuarie-februarie, ianuarie-martie și, respectiv, ianuarie-aprilie 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tarif #Moldovagaz #reducere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Strâmtoarea Hormuz rămâne unul dintre cele mai importante coridoare energetice din lume, iar funcționarea sa este esențială pentru comerțul global cu petrol. Potrivit datelor publicate de U.S. Energy Information Administration, cele mai dependente de acest coridor maritim sunt statele exportatoare din Golf și marile economii asiatice.

Datele, care reflectă situația din primul trimestru al anului 2025 și rămân relevante și în prezent, arată că principalul exportator de petrol care utilizează această rută este Arabia Saudită, cu aproximativ 37,2% din totalul transporturilor de țiței prin strâmtoare. Pe locul doi se află Irac cu 22,8%, urmat de Emiratele Arabe Unite cu 12,9%, Iran cu 10,6%, Kuwait cu 10,1% și Qatar cu 4,4%.

În ceea ce privește importurile, cel mai mare beneficiar al petrolului care trece prin această rută strategică este China, care absoarbe aproximativ 37,7% din fluxurile de petrol transportate prin strâmtoare. Pe locul doi se află India cu 14,7%, urmată de alte state asiatice cu 13,9%, South Korea cu 12% și Japan cu 10,9%.

Europa utilizează aproximativ 3,8% din petrolul transportat prin acest coridor, iar United States aproximativ 2,5%.

Strâmtoarea Hormuz este considerată unul dintre cele mai sensibile „chokepoint-uri” energetice din lume, deoarece o mare parte din exporturile de petrol ale statelor din Golful Persic trec prin acest pasaj îngust dintre Iran și Oman. Orice blocaj sau perturbare în zonă ar putea afecta imediat piețele globale de energie și ar putea provoca creșteri semnificative ale prețurilor petrolului.