Generația pierdută: Tinerii moldoveni între emigrare și viitorul Incert

Tinerii din Republica Moldova, după ce ating vârsta de 25 de ani, se confruntă cu o alegere dificilă: să rămână acasă, fără a avea o ocupație, sau să plece peste hotare în căutarea unui viitor mai bun. Aceasta este concluzia la care a ajuns Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. În cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” arată că cea mai mare rată a migrației este înregistrată în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani.

„Acești tineri nu văd oportunitatea de a munci acasă și pleacă peste hotare”, a subliniat Ioniță. Potrivit expertului, în anul 1980, în Republica Moldova, pe ambele maluri ale Nistrului, erau 1,33 milioane de tineri cu vârste între 15 și 34 de ani, iar în 1990 acest număr a crescut la 1,34 milioane. Însă, odată cu trecerea anilor, numărul tinerilor a scăzut drastic. În 2024, se estimează că doar puțin peste 537 de mii de tineri se mai află în țară, ceea ce reprezintă o scădere de două ori și jumătate față de ceea ce a fost odată.

Ioniță a menționat că această reducere a numărului de tineri este influențată atât de natalitatea scăzută, cât și de migrația masivă. Mulți dintre tinerii moldoveni aleg să plece în străinătate, căutând condiții mai bune de trai și oportunități profesionale pe care nu le pot găsi în țară.

Statistica prezentată de expert este îngrijorătoare: în 2024, se estimează că aproape 41,9% dintre tinerii cu vârste între 15 și 34 de ani vor fi plecați peste hotare. De asemenea, numărul tinerilor care nu sunt încadrați în câmpul muncii și nu urmează nicio formă de studii este în continuă creștere, ceea ce contribuie la agravarea fenomenului migrației.

Veaceslav Ioniță a concluzionat că tinerii moldoveni, după vârsta de 25 de ani, nu reușesc să se încadreze în câmpul muncii din Republica Moldova și, din această cauză, pleacă în străinătate. Lipsa oportunităților de muncă și a perspectivelor economice îi determină pe tineri să-și caute norocul în alte țări, iar această tendință pune în pericol viitorul demografic și economic al Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#migtatie #oportunitati #tineri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.