Geneva este cel mai scump oraș din lume

Statistica publicată o dată la șase luni a arătat că orașul elvețian a avut cel mai mare scor total al costului vieții, potrivit Sky News. Pe locul doi s-a clasat alt oraș elvețian, Zurich, în timp ce New York s-a situat pe locul trei.

Deși are reputația de oraș foarte scump, Londra nu a intrat în top zece, fiind pe locul 13. În schimb, mai multe orașe din SUA se află în clasament. După locul trei ocupat de New York, se situează orașele San Francisco, Boston, Reykjavik, Washington DC, Seattle, Los Angeles și Chicago.

Compania de baze de date a analizat factori precum costul alimentelor, al mesei la restaurante și al chiriilor.

Care sunt cele mai scumpe orașe din Elveția?

Elveția este una din cele mai scumpe țări din lume și potrivit unui studiu Mercer, în top 5 cele mai scumpe orașe din lume, trei sunt din Elveția.

Cel mai scump oraș din Elveția este Geneva, al doilea oraș al țării din punct de vedere al populației, orașul unde își au sediul Națiunile Unite și Crucea Roșie.

Al doilea cel mai scump este capitala cantonului Zurich, orașul este considerat centrul cultural și economic al Elveției. Aici te poți bucura de peisaje superbe, o viață culturală activă și o piață a muncii înfloritoare.

Cel mai mare cost pe care trebuie să îl iei în considerare dacă vrei să locuiești în Zurich este chiria, la care se adaugă produsele alimentare și transportul.

Basel, orașul situat la granița cu Franța și Germania, ocupă locul 3 în ceea ce privește costurile de trai.

viața în Elveția este semnificativ mai scumpă decât în România. Important este să știi cât mai exact cât te costă să trăiești aici.

O familie de 4 persoane are nevoie de aproximativ 5.648 CHF (115.03 lei moldovenești) fără chirie, în timp ce pentru o singură persoană, costurile se ridică la 1.542 CHF (31.40 lei). Chiria este de peste 4 ori mai mare decât în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Geneva #scump #oras

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.

#datorie #buget #bani