Rușii ar putea rămâne fără berea din „țările neprietenoase”

09 Aug. 2024, 12:23
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
09 Aug. 2024, 12:23 // Bani și Afaceri //  bani.md

Ministerul Finanțelor din Rusia se pregătește să majoreze accizele pe berea importată din „țările neprietenoase” de la 0,1 euro la 1 euro pe litru până la sfârșitul anului 2024, urmând ca din 2025 să ajungă la 1,5 euro. Aceasta reiese dintr-o scrisoare trimisă de minister către producătorii de bere din Rusia, la care a avut acces ziarul „Kommersant”. În scrisoare, Ministerul Finanțelor a solicitat părerea producătorilor de bere cu privire la oportunitatea acestei majorări, menționând că propunerea a venit din partea holdingului „Obedinennye Pivovarnyi” (OPH), care a fost creat în 2023 pe baza diviziei rusești a Heineken.

Potrivit unei surse din piața de bere citată de „Kommersant”, OPH a făcut acest pas de lobby deoarece holdingul, după ce Heineken a refuzat să transfere brandurile sale de marcă Heineken și Amstel părții ruse, înregistrează scăderi în vânzări. Astfel, compania încearcă să influențeze scăderea importurilor, a adăugat sursa.

Conform estimărilor lui Pavel Shapkin, directorul Centrului de Dezvoltare a Politicii Naționale în Domeniul Alcoolului, după creșterea accizelor pe berea din „țările neprietenoase”, prețul mediu al unei conserve ar putea crește de la 80 la 250 de ruble. Această situație va afecta cel mai mult retailerii, a subliniat Igor Karavaev, președintele preșidiului AKORT (care reunește mari rețele de retail). De asemenea, el a menționat că va scădea concurența, iar prețurile băuturilor din segmentul de masă vor crește de două ori, iar prețurile întregii producții importate vor crește cu 30-50%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.