Germania plătește facturile moldovenilor

Conferință cu folos pentru cetățenii din Republica Moldova, la București: europenii și aliații lor cofinanțează ieșirea țării din șantajul energetic rusesc.

Moldova nu este singură, iar comunitatea internațională nu-și poate permite luxul de a nu o ajuta acum. Prima jumătate a frazei aparține ministrului german de Externe, Annalena Baerbock, iar cea de-a doua șefului diplomației române, Bogdan Aurescu.

De data aceasta este vorba despre mai mult decât de declarații politice: cel puțin 600 de milioane de euro s-au strâns la discuțiile grupurilor de lucru ale celei de-a doua conferințe ministeriale a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, găzduită vineri, 15 iulie 2022, de autoritățile de la București. Din acești bani, 77 de milioane de euro vin din Germania și mai mult de jumătate se duc direct la populația Republicii Moldova.

Din spusele ministrei Baerbock, din grantul adus de la Berlin la întâlnirea donatorilor pentru Moldova, 40 de milioane sunt investiții directe în nivelul de trai al populației – bani din care vor fi acoperite subvenții pentru gaze și energie electrică din gospodării. Ca în întreaga Europă, și în Moldova prețurile resurselor energetice au fost puternic afectate de inflație și de izolarea internațională a Rusiei, după invazia din Ucraina și izbucnirea războiului dus acolo de Kremlin.

„Moldova trebuie să scape de șantajul energetic al Rusiei”, a spus, la București, șefa diplomației federale, iar 20 de milioane de euro din contribuția Germaniei la efortul donatorilor reuniți în capitala României se vor duce la măsuri de eficientizare energetică și de dezvoltare a resurselor regenerabile, pentru că, a completat Baerbock, „problema energiei este o chestiune fundamentală de securitate”.

Granițe mai sigure pentru Europa în estul Moldovei

Moldova, însă, este supusă unei presiuni suplimentare față de multe alte state implicate în efortul umanitar: este vecina imediată a Ucrainei, cu care împarte o bună bucată de istorie recentă comună, experiențe culturale îmbinate, traume sociale trăite laolaltă și o limbă regională pe care ambele popoare o cunosc, anume chiar rusa. Mult prea mică pentru provocarea aceasta, nesigură la rândul ei după decenii de șantaj rusesc, Moldova are nevoie de prezența unui prieten puternic și de implicarea lui.

Pentru Uniunea Europeană, chiar așa, tulburată de propriile probleme, asistarea unei țări precum Moldova este un efort colateral. Dar beneficiile stabilității în vecinătatea Ucrainei sunt mult mai importante și se vor deconta pe termen mediu și lung. Așa că Berlinul, care a anunțat și la București, prin vocea ministrei Baerbock, că se va alătura celor care livrează Ucrainei agresate arme, va investi în Moldova în tehnologie de supraveghere a frontierelor – drone video, mașini de teren, scanere pentru controlul pașapoartelor, între altele.

#gaz #facturi #criză #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile reglementate ar putea deveni unul dintre principalii factori care vor alimenta inflația în ultimele luni ale anului. Cumulativ, tarifele la utilități sun estimate că vor ajunge la 15,8% în trimestrul IV 2026, arată datele Băncii Nați0nale a Moldovei.

Potrivit Raportului asupra inflației din august, prețurile reglementate ar urma să crească anual cu 12,1% în trimestrul III și cu 15,8% în trimestrul IV 2026. În primele două trimestre ale anului 2027, ritmul scumpirilor este prognozat la 13,1% și, respectiv, 12,1%.

Pentru întregul an 2026, BNM estimează o creștere medie a prețurilor reglementate de 9,4%. În 2027, avansul mediu ar urma să constituie 8%.

Banca centrală ia în calcul mai multe ajustări tarifare. Printre acestea se numără eventualele modificări ale prețurilor la gazele naturale, precum și revizuirea tarifelor pentru alimentarea cu apă, canalizare, transport și alte servicii publice.

În luna iulie, Energocom a solicitat majorarea prețului reglementat al gazelor naturale de la 14,42 lei la 20,93 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus, ceea ce ar însemna o creștere de 45,15%. Ulterior, ANRE a publicat un proiect care prevedea o majorare de aproximativ 40,78%.

Totodată, autoritatea de reglementare a primit solicitări cu privire la revizuirea tarifelor la apă și canalizare în Chișinău, Orhei, Edineț și Soroca. La Ungheni, noile tarife au intrat în vigoare în luna iulie, iar la Cahul costul serviciilor de colectare și depozitare a deșeurilor a crescut cu 43,48%.

Presiunile tarifare au început să se manifeste încă în trimestrul II. Din 1 mai, costul unei călătorii cu transportul public din Chișinău a fost majorat de la 6 la 7 lei, iar serviciile funerare din Capitală s-au scumpit cu 45,93%.

BNM avertizează că evoluția prețurilor reglementate este însoțită de incertitudini, însă momentul și amploarea ajustărilor depind de costurile furnizorilor, deciziile autorităților și eventualele obiective sociale sau politice urmărite de Guvern.

După vârful prognozat pentru sfârșitul anului 2026, ritmul scumpirii serviciilor reglementate ar urma să încetinească până la 6,2% în trimestrul III 2027 și la 1,5% în trimestrul IV.