GIZ crește „puterile” economice ale femeilor. Studiul care prezintă servicii alternative de îngrijire a copiilor

Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) a elaborat un studiu comprehensiv cu privire la serviciile alternative de îngrijire a copiilor din Republica Moldova. În studiu sunt identificate opțiuni alternative pentru a oferi posibilități reglementate, fiabile, accesibile și flexibile pentru îngrijirea copiilor în timpul programului de lucru al părinților.

Studiul a fost realizat cu scopul de a crește prezența femeilor din Republica Moldova pe piața muncii.

Potrivit GIZ, Femeile din Moldova sunt subreprezentate pe piața muncii și întâmpină dificultăți în promovarea la posturi manageriale și de nivel mai înalt. Una dintre cauzele acestei probleme este lipsa opțiunilor alternative de îngrijire pentru copiii preșcolari și implicarea în activitățile de îngrijire a familiei, limitându-le astfel femeilor perspectivele de angajare și carieră.

Astfel, au fost propuse și argumentate următoarele recomandări:

• implementarea a 3 servicii alternative de îngrijire a copiilor, aplicabile pentru toate familiile, indiferent de statutul social și nivelul de venituri, precum și mediul de reședință, fiind optimale din punct de vedere a corelației calitate-preț: instituția de educație timpurie (IET) de tipul familial (la domiciliu); IET de tipul ”Institutul bunicuțelor”; IET creată la nivel local cu suportul parteneriatului public-privat;
• dezvoltarea în continuare a serviciului alternativ de îngrijire a copiilor deja existent în Republica Moldova: IET de tipul creșă privată, în special pentru copiii de vârstă antepreșcolară (0-2 ani).

Rezultatele Studiului au fost prezentate MMPS și MEC în cadrul unei ședințe la data de 23 decembrie 2021 și pot servi pentru elaborarea cadrului normativ ce ține de serviciile alternative de îngrijire a copiilor, în conformitate cu acțiunea nr.11.12.5 din Planul de acțiuni al Guvernului pe anii 2021-2022.

Acest Studiu a fost elaborat cu asistența proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova în politici economice”, implementat de către GIZ Moldova cu suportul financiar al Guvernelor Germaniei și Elveției.

În procesul elaborării studiului au fost implicați în interviuri individuale și discuții: Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS), Ministerul Educației și Cercetării (MEC), UN Women și Fondul ONU pentru Populație (UNFPA).

#GIZ #femei #cariera #Republica Moldova #piata muncii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.