Glasul roților de tren tocite de șmecheri sună tot mai răgușit

Întreprinderea de stat Calea Ferată a fost delapidată continuu și ajuns cu datorii de 800 de mil. de lei, iar angajații s-au trezit cu restanțe la salarii pentru luni întregi. În plus, întreprinderea a fost lovită și de criza pandemică, care a redus transporturile de mărfuri, iar cursele de pasageri internaționale au fost anulate.

Ultimele date statistice relevă că în ianuarie-iulie 2021, cu mijloacele de transport feroviar, care dețin 15,4% în structura mărfurilor transportate, au fost transportate 1,4 milioane tone de mărfuri, sau cu 17,4% mai puțin faţă de ianuarie-iulie 2020, arată datele Biroului Național de Statistică.

Directorul CFM, Oleg Tofilat susține că în următorii trei ani sunt necesare investiții în infrastructura CFM, dar și că vor fi majorate salariile pentru angajați. ”Dacă în prezent salariul mediu este de 4000 de lei, atunci în anul 2023 vom dubla remunerarea”.

Calea Ferată din Moldova riscă să falimenteze fără intervenția Guvernului. Am tras acest semnal de alarmă de ani de zile. Cu părere de rău, Calea Ferată continuă calea spre faliment și doar intervenția urgentă a Guvernului și a Parlamentului privind capitalizarea întreprinderii și declararea CFM drept un obiectiv strategic poate salva situația”, a declarat fostul deputat, Alexadnru Slusari.

CFM este într-o situație dificilă. Astfel, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

În ultimii 8 ani, întreprinderea de stat a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei. Pierderile au crescut în ultimii ani din cauza scăderii numărului de pasageri, în special pentru transportul internațional, dar și a transportului de mărfuri. Totodată veniturile sunt în continuă scădere. Costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane euro.

#CFM #pierderi #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața uleiului de floarea-soarelui se apropie de schimbări globale majore, pe fondul unei cereri în scădere și al creșterii presiunilor din partea ofertei, arată o analiză realizată de economistul Iurie Rija.

Potrivit expertului, în ultimele două săptămâni se observă o activitate extrem de redusă din partea cumpărătorilor, majoritatea adoptând o poziție de așteptare în anticiparea unor prețuri mai mici. Corecția descendentă a început deja să se manifeste pe piață.

Rija explică faptul că scumpirea uleiului de soia la bursa din Chicago nu a avut efecte reale asupra pieței fizice, deoarece creșterea bursieră a fost compensată de reducerea primelor comerciale. În paralel, cumpărătorii indieni evită contractele externe, întrucât uleiul produs local este cu circa 30 USD/tonă mai competitiv decât paritatea de import și este disponibil în volume mari.

În regiunea Mării Negre, stocurile de ulei de floarea-soarelui din Ucraina sunt în creștere în luna februarie, pe fondul livrărilor reduse și al unei cereri aproape inexistente din partea Europei. Pentru prima dată în ultimele trei luni, procesatorii ucraineni au început să vândă mai agresiv pe baza condiției CIF Turcia.

În schimb, procesatorii ruși manifestă prudență din cauza riscului majorării taxei de export cu 20–30 USD/tonă în martie, dar și din cauza problemelor logistice provocate de gheața din Marea Baltică, de pe fluviul Don și de condițiile meteo nefavorabile din estul Mării Negre.

Un alt factor major vine din America de Sud. Argentina a majorat suprafața cultivată cu floarea-soarelui cu circa 500 de mii de hectare, ceea ce ridică producția estimată la un nivel record de 7,7 milioane de tone, cu 1,6 milioane tone peste estimările anterioare. Această ofertă suplimentară compensează parțial pierderile din regiunea Mării Negre.

Mai mult, țările din Europa de Est au contractat deja peste 500 de mii de tone de semințe din Argentina — inclusiv aproximativ 54 de mii de tone pentru Republica Moldova. Uleiul rezultat ar urma să fie comercializat ca origine „Marea Neagră”, devenind concurent direct pentru produsele din Ucraina și Rusia pe piețele cheie din Turcia și India.

În aceste condiții, economistul consideră că șansele menținerii prețurilor la nivelurile anterioare sunt limitate. Printre puținii factori de susținere a pieței rămân marjele foarte reduse de procesare în Ucraina și Rusia și o posibilă majorare a taxei rusești la export.

Pentru a doua jumătate a sezonului 2025/26, disponibilul de semințe în Ucraina este estimat la un nivel similar sezonului precedent, chiar dacă recolta a fost mai mică, deoarece procesarea din prima parte a sezonului a fost redusă cu circa un milion de tone, o parte din capacități fiind redirecționate către rapiță și soia.

În opinia lui Iurie Rija, evoluția pieței va depinde în continuare de fluxurile comerciale globale, de dinamica exporturilor și de situația culturilor oleaginoase, inclusiv de reorientarea exporturilor canadiene de rapiță dinspre Europa către China.