Glasul roților de tren tocite de șmecheri sună tot mai răgușit

Întreprinderea de stat Calea Ferată a fost delapidată continuu și ajuns cu datorii de 800 de mil. de lei, iar angajații s-au trezit cu restanțe la salarii pentru luni întregi. În plus, întreprinderea a fost lovită și de criza pandemică, care a redus transporturile de mărfuri, iar cursele de pasageri internaționale au fost anulate.

Ultimele date statistice relevă că în ianuarie-iulie 2021, cu mijloacele de transport feroviar, care dețin 15,4% în structura mărfurilor transportate, au fost transportate 1,4 milioane tone de mărfuri, sau cu 17,4% mai puțin faţă de ianuarie-iulie 2020, arată datele Biroului Național de Statistică.

Directorul CFM, Oleg Tofilat susține că în următorii trei ani sunt necesare investiții în infrastructura CFM, dar și că vor fi majorate salariile pentru angajați. ”Dacă în prezent salariul mediu este de 4000 de lei, atunci în anul 2023 vom dubla remunerarea”.

Calea Ferată din Moldova riscă să falimenteze fără intervenția Guvernului. Am tras acest semnal de alarmă de ani de zile. Cu părere de rău, Calea Ferată continuă calea spre faliment și doar intervenția urgentă a Guvernului și a Parlamentului privind capitalizarea întreprinderii și declararea CFM drept un obiectiv strategic poate salva situația”, a declarat fostul deputat, Alexadnru Slusari.

CFM este într-o situație dificilă. Astfel, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

În ultimii 8 ani, întreprinderea de stat a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei. Pierderile au crescut în ultimii ani din cauza scăderii numărului de pasageri, în special pentru transportul internațional, dar și a transportului de mărfuri. Totodată veniturile sunt în continuă scădere. Costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane euro.

#CFM #pierderi #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața semințelor de floarea-soarelui din Republica Moldova începe să resimtă presiunea unei oferte externe mai ieftine, în pofida unei ușoare creșteri recente a prețurilor interne, susține economistul Iurie Rija.

Potrivit acestuia, reperul din Portul Constanța indică un nivel de aproximativ 616 dolari pe tonă, în timp ce pe piața internă din Drochia se discută deja un preț de circa 10,60 lei/kg, în creștere față de 10,35 lei/kg anterior. La cursul actual de 17,1241 lei/USD, echivalentul teoretic al reperului extern ar fi de circa 10,55 lei/kg brut, înainte de costuri logistice și marje comerciale.

„Nivelul de 10,60 lei/kg în nordul Moldovei reflectă o piață care încearcă să țină pasul cu paritatea externă, dar care începe să simtă presiunea ofertei”, explică Rija.

Economistul atrage atenția asupra intrării în regiune a navei MV MICHALIS SAN din Argentina, care transportă 27.500 de tone la un preț de 552 USD/t CIF — adică cu transportul și asigurarea incluse. Convertit la cursul actual, acest nivel echivalează cu aproximativ 9,45 lei/kg cost teoretic brut.

Diferența de peste 60 USD/t față de reperul din Constanța indică o presiune clară pe piață. „Într-o piață unde marja este calculată la fiecare 10–15 bani pe kilogram, un asemenea discount este semnificativ”, subliniază Rija.

Expertul consideră că apariția acestei surse alternative mai ieftine explică mișcările actuale de preț și ar putea influența ofertele viitoare. Dacă lotul argentinian devine un reper comercial pentru procesatori, următoarele achiziții interne ar putea reveni sub pragul de 10,50 lei/kg, mai ales în scenariul unei slăbiri continue a dolarului.

Pe termen scurt, diferența dintre 10,35 lei/kg și 10,60 lei/kg este favorabilă fermierilor din nordul țării. Totuși, Rija avertizează că piața nu scade din panică, ci se ajustează la un nou nivel de cost.

„Corabia din Argentina nu aduce doar 27.500 de tone de marfă, ci un nou etalon de preț pentru regiunea Dunării și implicit pentru Republica Moldova”, a concluzionat economistul.