Glasul roților de tren tocite de șmecheri sună tot mai răgușit

Întreprinderea de stat Calea Ferată a fost delapidată continuu și ajuns cu datorii de 800 de mil. de lei, iar angajații s-au trezit cu restanțe la salarii pentru luni întregi. În plus, întreprinderea a fost lovită și de criza pandemică, care a redus transporturile de mărfuri, iar cursele de pasageri internaționale au fost anulate.

Ultimele date statistice relevă că în ianuarie-iulie 2021, cu mijloacele de transport feroviar, care dețin 15,4% în structura mărfurilor transportate, au fost transportate 1,4 milioane tone de mărfuri, sau cu 17,4% mai puțin faţă de ianuarie-iulie 2020, arată datele Biroului Național de Statistică.

Directorul CFM, Oleg Tofilat susține că în următorii trei ani sunt necesare investiții în infrastructura CFM, dar și că vor fi majorate salariile pentru angajați. ”Dacă în prezent salariul mediu este de 4000 de lei, atunci în anul 2023 vom dubla remunerarea”.

Calea Ferată din Moldova riscă să falimenteze fără intervenția Guvernului. Am tras acest semnal de alarmă de ani de zile. Cu părere de rău, Calea Ferată continuă calea spre faliment și doar intervenția urgentă a Guvernului și a Parlamentului privind capitalizarea întreprinderii și declararea CFM drept un obiectiv strategic poate salva situația”, a declarat fostul deputat, Alexadnru Slusari.

CFM este într-o situație dificilă. Astfel, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

În ultimii 8 ani, întreprinderea de stat a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei. Pierderile au crescut în ultimii ani din cauza scăderii numărului de pasageri, în special pentru transportul internațional, dar și a transportului de mărfuri. Totodată veniturile sunt în continuă scădere. Costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane euro.

#CFM #pierderi #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a aprobat emisiunea suplimentară de acțiuni ale SA „Basarabia-Nord”, în sumă de 124,5 milioane lei, reprezentând 6 226 538 de acțiuni ordinare nominative, emise din contul datoriilor creditoriale.

În urma operațiunii, capitalul social al societății va crește la 141 005 460 lei, divizat în 7 050 273 de acțiuni de clasa I, fiecare cu valoarea nominală de 20 lei. „Basarabia-Nord” face parte din grupul Filetti.

Totodată, compania „Produse de Familie” SRL, cunoscută sub brandul Filetti (producător de mezeluri), este afiliată lui Denis Cibizov, cel care controlează producătorul de băuturi tari Zernoff prin intermediul firmei Viteza Optim (78,2%). Datele financiare recente arată că „Produse de Familie” SRL a raportat în 2024 un profit de 12,6 milioane lei, față de 7,2 milioane lei în 2023, și o cifră de afaceri de 286,7 milioane lei.

Numele lui Denis Cibizov a fost legat de mai multe scandaluri de-a lungul anilor. În 2009, fostul director al combinatului de carne Carmez, Anatol Câșlaru, acuza compania Optim-Comerț (parte a grupului Zernoff) că ar fi participat la un atac raider asupra întreprinderii. În acea perioadă, unul dintre membrii consiliului „Basarabia-Nord” și al conducerii Zernoff, Dmitri Țacenco, a condus Carmez, timp în care Câșlaru se afla în arest – despre care acesta susținea că fusese orchestrat de Zernoff, în plină guvernare comunistă.

Mai mult, un raport al CCCEC (actual CNA) din 2010 privind schemele de monopolizare a pieței cărnii menționa explicit „Basarabia-Nord” și „Bio Alliance” SRL. Potrivit unor concurenți din industrie, protejați politic în perioada 2001–2009, grupul Zernoff și-ar fi consolidat controlul asupra pieței mezelurilor și importurilor de carne, devenind unul dintre actorii dominanți ai sectorului.