Glasul roților de tren tocite de șmecheri sună tot mai răgușit

Întreprinderea de stat Calea Ferată a fost delapidată continuu și ajuns cu datorii de 800 de mil. de lei, iar angajații s-au trezit cu restanțe la salarii pentru luni întregi. În plus, întreprinderea a fost lovită și de criza pandemică, care a redus transporturile de mărfuri, iar cursele de pasageri internaționale au fost anulate.

Ultimele date statistice relevă că în ianuarie-iulie 2021, cu mijloacele de transport feroviar, care dețin 15,4% în structura mărfurilor transportate, au fost transportate 1,4 milioane tone de mărfuri, sau cu 17,4% mai puțin faţă de ianuarie-iulie 2020, arată datele Biroului Național de Statistică.

Directorul CFM, Oleg Tofilat susține că în următorii trei ani sunt necesare investiții în infrastructura CFM, dar și că vor fi majorate salariile pentru angajați. ”Dacă în prezent salariul mediu este de 4000 de lei, atunci în anul 2023 vom dubla remunerarea”.

Calea Ferată din Moldova riscă să falimenteze fără intervenția Guvernului. Am tras acest semnal de alarmă de ani de zile. Cu părere de rău, Calea Ferată continuă calea spre faliment și doar intervenția urgentă a Guvernului și a Parlamentului privind capitalizarea întreprinderii și declararea CFM drept un obiectiv strategic poate salva situația”, a declarat fostul deputat, Alexadnru Slusari.

CFM este într-o situație dificilă. Astfel, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

În ultimii 8 ani, întreprinderea de stat a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei. Pierderile au crescut în ultimii ani din cauza scăderii numărului de pasageri, în special pentru transportul internațional, dar și a transportului de mărfuri. Totodată veniturile sunt în continuă scădere. Costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane euro.

#CFM #pierderi #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un număr de 13.810 persoane cu domiciliul în regiunea transnistreană erau luate la evidență în anul 2025 pe malul drept al Nistrului în calitate de angajați oficiali, potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat.

Din total, 57,6% sunt bărbați (7.950 persoane), iar 42,4% femei (5.860 persoane), ceea ce indică o participare semnificativă a forței de muncă din regiune pe piața muncii controlată de autoritățile constituționale.

Distribuția geografică arată o concentrare majoră în municipiul Chișinău, unde activează peste 80% dintre acești salariați. Cei mai mulți provin din orașele Tiraspol, Bender, Slobozia și din localitățile din proximitatea acestora, care cumulează peste 54% din total.

Datele indică și un grad ridicat de formalizare a raporturilor de muncă. Aproximativ 93,85% dintre angajați activează în baza contractelor individuale de muncă, fapt ce confirmă caracterul legal și stabil al relațiilor de serviciu.

În ceea ce privește domeniile de activitate, lucrătorii din regiunea transnistreană sunt prezenți în special în comerțul cu amănuntul, transporturi, învățământul secundar general, construcții, industria de prelucrare, precum și în activități de asistență medicală și farmaceutică.

Potrivit Serviciului Fiscal de Stat, aceste evoluții confirmă un nivel avansat de integrare a locuitorilor din stânga Nistrului pe piața muncii de pe malul drept. Autoritățile subliniază că angajații beneficiază de relații de muncă sigure și legale, acces la toate tipurile de concedii și salarii competitive.

Prin participarea lor în sectoare-cheie ale economiei, locuitorii din regiunea transnistreană contribuie direct la dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova, mai arată datele oficiale.