Granturi de peste 1 milion de lei de la UE şi Guvernul R. Moldova, accesate de un tânăr antreprenor din Chişinău

La cei 29 de ani, tânărul Vasile Burca din capitală administrează o companie care oferă servicii de pregătire a materiei prime pentru fabricarea mobilei. Afacerea a fost fondată în anul 2019.

„Ideea de afacere a pornit de la producerea mobilei la comandă. Am văzut că pe piață este o cerere în domeniul dat și m-am reprofilat. Compania noastră se află în municipiul Chișinău, prestează servicii de tăiere și încleiere a PAL-ului melaminat, a prelucrării fațadelor din MDF. Ne bucură faptul că am început activitatea cu patru angajați. În prezent avem 28 de angajați”, spune mândru antreprenorul.

Tânărul antreprenor a accesat finanţare nerambursabilă din partea Guvernului Republicii Moldova şi Uniunii Europene prin intermediul Programelor gestionate de Organizaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA). În total, omul de afaceri a beneficiat de 1,170 milioane lei, suport financiar nerambursabil.

„Cu ajutorul Guvernului Republicii Moldova și a Uniunii Europene am primit primul grant de 250.000 de lei și am procurat o mașină de găurit cu precizie a pieselor, pentru fabricarea mobilei. După o perioadă am mai aplicat la un Program de Retehnologizare la care am procurat o mașină de tăiere cu precizie, pentru care am primit un grant de 920.000 de lei. Cu ajutorul Programului de Retehnologizare și „PARE 1+1” am obținut o creștere a numărului de angajați și a veniturilor cu 20% anual”, afirmă antreprenorul Vasile Burca.

Mai multe detalii despre programele de granturi accesibile prin intermediul Organizaţiei pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului puteţi afla accesând www.oda.md

#Vasile Burca #ODA #Granturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.