Grosu îi cere explicații subalternului său din PAS, Cojuhari, vizat de un posibil conflict de interese. Șeful APP tace

Președintele PAS, Igor Grosu, a solicitat explicații directorului Agenției Proprietăți Publice (APP), Roman Cojuhari, în legătură cu un posibil conflict de interese. Presa a semnalat recent că soția lui Cojuhari, Viorica Cojuhari, deține mai multe funcții în întreprinderi și instituții aflate în subordinea APP.

„Am văzut știrea. Aceste lucruri, probabil, erau indicate și în declarația de interese. L-am contactat pe dl Cojuhari și i-am spus să iasă cu o poziție și să explice. Vreau să văd cum argumentează și după asta vom face concluziile”, a declarat Igor Grosu în cadrul unei emisiuni de la Jurnal TV, citat de ziua.md.

Conform unei investigații realizate de portalul telgraph.md, Viorica Cojuhari, angajată în prezent la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, este membru al mai multor consilii de administrație. Printre acestea se numără Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului, Termoelectrica și Comisia de Cenzori a Administrației de Stat a Drumurilor.

De asemenea, în declarația de avere pentru 2023, Roman Cojuhari a raportat că soția sa a obținut venituri de aproximativ 160.000 de lei din activitatea de reprezentant al statului în opt societăți comerciale, printre care se numără Energocom, Moldexpo, Franzeluța și Moldtelecom. Indemnizațiile lunare primite pentru aceste funcții au variat între 500 și 3.100 de lei.

Igor Grosu a menționat că va lua o decizie finală după ce Roman Cojuhari își va prezenta punctul de vedere și va oferi explicații clare privind situația.

Redacția BANI.MD a solicitat o opinie de la APP în legătură cu posbilul conflict de ineterese, însă până la publicarea știrii nu am obținut un răspuns. Totodată, redacția a expediat o solicitare și la ANI în cazul ui Roman Cojuhari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cojuhari #Grosu #APP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.