Guvernul a numit noii secreatari de stat ai Ministerului Sănătății și Ministerului Justiției

Prim-ministrul interimar, Aureliu Ciocoi, a convocat ieri, 15 martie 2021, ședința Cabinetului de miniștri, în cadrul căreia au fost numiți secretarii de stat ai Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

„Curtea Constituțională ne-a permis să numim în funcții vacante secreatari de stat, lucru care trebuie să îl facem neîntârziat pentru că avem de gestionat o criză, în special în ceea ce ține de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, dar și Ministerul Justiției urmează a fi suplinit cu profesioniști din sistem. Sublinez că functiile vacante vor fi suplinite cu oameni din sistem care nu au nimic cu politicul și expertiza cărora va permite să gestionăm eficient crizele cu care ne confruntăm”, a menționat premierul interimar în debutul ședinței.

Prin urmare, Cabinetul a aprobat numirea în funcția de secretar de stat al Ministerului Sănătății Muncii și Protecției Sociale, din data de 16 martie, a lui Igor Curov, care este medic de profesie, actualmente deținând funcția de Șef-adjunct al Spitalului de Urgență, iar pe parcursul ultimilor 15 ani a activat în mai multe funcții de conducere în cadrul IMSP Institutul de Medicină Urgentă. Al doilea secretar de stat al MSMPS a fost numit Denis Cernelea, care din luna mai a anului 2020 exercită funcția de director al Centrului de triere COVID-19 din Chișinău. Și cel de-al treilea secretar de stat numit este Vasile Cușca, angajat al MSMPS din anul 1999 cu o vastă experiență în domeniul protecției sociale.

„Felicit noii colegi, le urez succese în activitatea extrem de dificilă de stăvilire a acestui val de pandemie care ne acoperă țara”, a precizat Aureliu Ciocoi, adăugând că secretarii de stat numiți astăzi vor activa doar pe durata exercitării mandatului Guvernului interimar.

De asemenea, Cabinetul a aprobat numirea noilor secretari de stat ai Ministerului Justiției: Alexandru Pleșca, actualul vicedirector al Inspectoratului național de probațiune și Tatiana Tverdun, angajată a Ministerului Justiției din anul 2003 până în prezent. Totodată, astăzi Guvernul a numit în funcția de director al Centrului Național al Cinematografiei pe Valentina Iusuphodjaev, după ce a promovat concursul pentru această poziție, organizat de MECC. Mandatul acesteia va dura 4 ani.

#Aureliu Ciocoi #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a explicat în ce constă reforma Căilor Ferate din Moldova. El a subliniat că procesul presupune o separare clară între infrastructura feroviară și activitatea de transport, fără a schimba proprietarul acestora.

Potrivit lui Bolea, CFM Infrastructură va rămâne întreprindere de stat, întrucât infrastructura feroviară este considerată un element strategic. În paralel, CFM Marfă și Pasageri va fi reorganizată într-o societate pe acțiuni (SA), care va funcționa ca agent economic al statului, cu fondator și proprietar unic statul, prin Agenția Proprietății Publice.

„Nu se schimbă fondatorul și proprietarul acestor două entități. Sensul reformei este delimitarea clară a rolurilor. Infrastructura rămâne strategică și va fi subvenționată de stat”, a declarat ministrul.

Bolea a precizat că din anul curent, în bugetul național sunt prevăzute alocări pentru subvenționarea infrastructurii feroviare, bani care vor fi investiți în reconstrucția, construcția, întreținerea și dezvoltarea rețelei feroviare din Republica Moldova.

În ceea ce privește transportul de marfă și pasageri, ministrul a explicat că noua societate pe acțiuni va avea ca obiect exclusiv activitatea de transport. În prezent, pe piața locală există deja câțiva agenți economici privați care dețin aproximativ 400 de vagoane, însă toată tracțiunea, locomotivele, aparține încă CFM.

„În perioada următoare este prevăzută liberalizarea deținerii de locomotive”, a mai spus Vladimir Bolea, sugerând deschiderea pieței pentru investiții private în acest segment.

Reforma Calea Ferată din Moldova ar urma să fie finalizată în prima jumătate a anului 2026 și prevede divizarea companiei în structuri separate, cu delimitarea clară între administrarea infrastructurii și serviciile de transport de pasageri și marfă.

Nu este prima tentativă de reorganizare a CFM. Separarea infrastructurii de activitatea de transport a fost prevăzută și în Codul transportului feroviar, adoptat în 2022, însă până acum reforma nu a fost pusă în aplicare. Autoritățile susțin că noul calendar și alocările bugetare planificate pentru 2026 cresc șansele ca restructurarea să fie dusă, în cele din urmă, la capăt.