Guvernul a numit noii secreatari de stat ai Ministerului Sănătății și Ministerului Justiției

Prim-ministrul interimar, Aureliu Ciocoi, a convocat ieri, 15 martie 2021, ședința Cabinetului de miniștri, în cadrul căreia au fost numiți secretarii de stat ai Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

„Curtea Constituțională ne-a permis să numim în funcții vacante secreatari de stat, lucru care trebuie să îl facem neîntârziat pentru că avem de gestionat o criză, în special în ceea ce ține de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, dar și Ministerul Justiției urmează a fi suplinit cu profesioniști din sistem. Sublinez că functiile vacante vor fi suplinite cu oameni din sistem care nu au nimic cu politicul și expertiza cărora va permite să gestionăm eficient crizele cu care ne confruntăm”, a menționat premierul interimar în debutul ședinței.

Prin urmare, Cabinetul a aprobat numirea în funcția de secretar de stat al Ministerului Sănătății Muncii și Protecției Sociale, din data de 16 martie, a lui Igor Curov, care este medic de profesie, actualmente deținând funcția de Șef-adjunct al Spitalului de Urgență, iar pe parcursul ultimilor 15 ani a activat în mai multe funcții de conducere în cadrul IMSP Institutul de Medicină Urgentă. Al doilea secretar de stat al MSMPS a fost numit Denis Cernelea, care din luna mai a anului 2020 exercită funcția de director al Centrului de triere COVID-19 din Chișinău. Și cel de-al treilea secretar de stat numit este Vasile Cușca, angajat al MSMPS din anul 1999 cu o vastă experiență în domeniul protecției sociale.

„Felicit noii colegi, le urez succese în activitatea extrem de dificilă de stăvilire a acestui val de pandemie care ne acoperă țara”, a precizat Aureliu Ciocoi, adăugând că secretarii de stat numiți astăzi vor activa doar pe durata exercitării mandatului Guvernului interimar.

De asemenea, Cabinetul a aprobat numirea noilor secretari de stat ai Ministerului Justiției: Alexandru Pleșca, actualul vicedirector al Inspectoratului național de probațiune și Tatiana Tverdun, angajată a Ministerului Justiției din anul 2003 până în prezent. Totodată, astăzi Guvernul a numit în funcția de director al Centrului Național al Cinematografiei pe Valentina Iusuphodjaev, după ce a promovat concursul pentru această poziție, organizat de MECC. Mandatul acesteia va dura 4 ani.

#Aureliu Ciocoi #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile Moldovei au crescut modest în 2025, însă importurile au avansat de peste trei ori mai rapid, ceea ce a dus la adâncirea deficitului comercial, arată datele Biroului Național de Statistică.

În luna decembrie 2025, exporturile de mărfuri au însumat 351,9 milioane de dolari SUA, în scădere cu 11,1% față de noiembrie, dar cu 30,4% peste nivelul din decembrie 2024. În același timp, importurile au ajuns la 1,1 miliarde de dolari, în creștere cu 12,4% lunar și cu 30,1% anual.

Per ansamblul anului 2025, exporturile au totalizat 3,78 miliarde de dolari, în creștere cu 6,4% față de 2024. Importurile au urcat însă mult mai accelerat, până la 10,92 miliarde de dolari, marcând o majorare de 20,5%.

Dezechilibrul dintre cele două fluxuri comerciale a împins deficitul balanței comerciale la 7,14 miliarde de dolari, cu 29,6% mai mare decât în anul precedent. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a coborât la 34,6%.

Exporturile au fost dominate de mărfuri autohtone, care au constituit 78,8% din total (2,98 miliarde dolari), în creștere cu 10%. Reexporturile au reprezentat 21,2% și au scăzut cu 5,1%.

Uniunea Europeană rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova. În 2025, livrările către UE au însumat 2,55 miliarde de dolari, cu o pondere de 67,5% din total exporturi. La importuri, UE a deținut 54,1%.

România a rămas cea mai importantă piață de desfacere, cu 29% din exporturile Moldovei, urmată de Turcia (9,9%), Italia (9,2%) și Cehia (8,2%). Pe partea de importuri, principalele surse au fost România (22,7%), China (13,6%) și Ucraina (10,1%).

Structura exporturilor a fost dominată de semințe și fructe oleaginoase (15,5%), mașini și aparate electrice (15,1%), legume și fructe (11,4%), cereale (8,0%) și îmbrăcăminte (8,0%). La importuri, ponderi importante au revenit gazului și produselor din gaz (9,1%), produselor petroliere (8,7%), vehiculelor rutiere (8,2%) și energiei electrice (4,3%).

Majoritatea comerțului extern continuă să fie realizată pe cale rutieră: 79,4% din exporturi și 79,2% din importuri.

Datele arată că, deși exporturile au continuat să crească în 2025, ritmul mult mai rapid al importurilor a amplificat dezechilibrul comercial al Republicii Moldova.