Sondaj: Patru metode de bază prin care moldovenii trimit acasă banii de peste hotare

16 Mart. 2021, 15:19
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Irina Luca
16 Mart. 2021, 15:19 // Bănci şi Finanţe //  Irina Luca

În 2020, an de pandemie și încetinire a călătoriilor, am observat o evoluție stranie a achitărilor cu cardurile bancare. Ne-a atras atenția volumul achitărilor cu cardul bancar efectuat de moldoveni în străinătate și volumul achitărilor cu cardul bancar efectuat de străini în Moldova.

Datorită pandemiei numărul călătoriilor a scăzut puternic și respectiv și volumul achitărilor cu cardul au scăzut considerabil, doar că această scădere a fost disproporționată. Astfel moldovenii și-au redus achitările în străinătate cu 14%, iar străini în Moldova și-au redus achitările cu doar 1,5%, scrie Veaceslav Ioniță pe blogul său.  Noi am presupus că de fapt cardurile bancare străine nu sunt utilizate doar de străini care vin în Moldova, dar și de moldoveni, care au primit carduri emise în străinătate de la rudele lor de peste hotare și prin intermediul lor primesc bani de peste hotare. Doar prin aceasta se putea explica scăderea atât de mică a tranzacțiilor cu carduri străine în Moldova.

Pentru a verifica această ipoteză am comandat cosei de sondaje CBX-AXA un sondaj național pentru a vedea formele prin care moldovenii primesc bani de la rudele lor de peste hotare. Ipoteza noastră sa adeverit, moldovenii utilizează carduri bancar emise în străinătate pentru a transmite bani rudelor lor de acasă.

Fiecare a patra familie din Moldova declară că primește cu anumită regularitate bani de peste hotare

La comanda IDIS Viitorul, casa de sondaje CBX-AXA a realizat un sondaj Național în luna martie 2021, prin care respondenții au fost rugați să spună, dacă au rude peste hotare, dacă primesc bani de la ei și prin ce metode primesc banii.

Conform sondajului 68% din respondenți sau 2/3 din familiile din Moldova declară că au rude peste hotare. Din cei care au rude peste hotare 34,3% sau 1/3 din ei au declarat că primesc cu anumită regularitate bani de peste hotare de la rudele lor.

Astfel putem spune că 23,4% sau fiecare a patra familie din Moldova cu anumită regularitate primește bani de peste hotare de la rudele lor.

Remitențele reale în 2020 au fost de cel puțin 1.870 milioane USD

Din sondajul CBX-AXA reiese că transferurile oficiale, care sunt reflectate de Banca Națională a Moldovei reprezintă mai puțin de 80% din totalul transferurilor efectuate de moldoveni rudelor lor.

În total moldovenii utilizează patru modalități de transfer a banilor de peste hotare: 1) transferuri oficiale sau bancare, prin care primesc 80% din bani, 2) prin intermediul șoferilor de microbuze, reprezintă 9,6%, 3) primesc bani pe carduri bancare emise în străinătate în 5,9% din cazuri, 4) prin rude și cunoștințe, care se întorc acasă, 4,9%.

Din această analiză putem deduce că volumul transferurilor în 2020 a fost de cel puțin 1.870 milioane USD, cea ce este cu 380 milioane USD mai mult decât transferurile oficiale, care au fost de 1.487 milioane USD.

Șoferii de microbuze au adus în Moldova anul trecut cel puțin 180 milioane USD, bani care nu sunt reflectați în datele oficiale privind transferurile. Prin intermediul cardurilor emise în străinătate moldovenii au primit de peste hotare circa 110 milioane USD și prin intermediul rudelor și cunoștințelor peste 90 milioane USD.

Cardurile bancare emise în străinătate o formă nouă de transfer a banilor

Despre șoferii de microbuze, rude și prieteni care aduc bani în Moldova noi știam demult. Ceva relativ nou este utilizarea cardurilor bancare emise în străinătate ca mijloc de transmitere a banilor. Rudele din străinătate deschid în țara lor de reședință un card bancar, pe care apoi îl transmit rudelor din Moldova. Apoi când vor să transmită bani acasă, ei pur și simplu pun bani pe contul cardului bancar emis în străinătate, iar cei din Moldova utilizează acest card după necesitate. În statistica Băncii Naționale aceste tranzacții sunt reflectate ca tranzacții cu carduri emise în străinătate și se presupune că sunt tranzacții efectuate de străini.

Astfel din toți respondenții, care au afirmat că primesc bani de peste hotare 5,9% din ei au spus că primesc banii prin intermediul cardurilor bancare emise în străinătate.

Conform sondajului CBX-AXA realizat la comanda IDIS Viitorul, cei care dețin carduri bancare emise în străinătate primesc în mediu de 7-8 ori pe an bani prin intermediul cardurilor. Peste 40% din cei care utilizează cardul bancar emis în străinătate afirmă că primesc lunar bani pe card.

Două treimi din respondenți au afirmat că primesc câte 200-300 Euro la fiecare transfer pe card. Nimeni nu a afirmat că primește mai mult de 500 Euro la un transfer. Conform calculilor noastre, suma medie a unui transfer pe cardul bancar este de 280 Euro.

Peste 60% din respondenți spun că scot banii de pe card pentru diverse cheltuieli, cea ce înseamnă peste 70 Milioane USD anual. Circa 30% din respondenți afirmă că utilizează cardul emis în străinătate, pentru achitare cu el la magazin și 8,4% utilizează cardul pentru achitările online.

Cardul bancar intră tot mai activ în viața noastră, inclusiv din direcții din care nici nu ne așteptam. Rudele noastre de peste hotare tot mai activ utilizează cardul bancar ca modalitate de a trimite banii acasă.

Realitatea Live

27 Iul. 2021, 18:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Realitatea.md
27 Iul. 2021, 18:08 // Actual //  Realitatea.md

Termoelectrica S.A. respinge toate insinuările şi presupunerile precum că, în procedura de licitație privind modernizarea Blocului energetic nr.1, ar fi fost admise careva nereguli sau abuzuri din următoarele considerente:

Procedura privind Modernizarea blocului energetic nr.1,  de la CET Sursa-1 a fost inițiată la data de 18.01.2019, conform procedurilor stabilite în Regulamentul privind procedurile de achiziţie a bunurilor, lucrărilor şi serviciilor utilizate în activitatea titularilor de licenţă din sectoarele electroenergetic, termoenergetic, gazelor naturale şi a operatorilor care furnizează serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare, aprobat prin HOTĂRÂREA Consiliului de administraţie al ANRE a RM nr. 24/2017  din  26.01.2017, inițiată conform anunțului nr.30B, publicat pe pagina Web a întreprinderii: https://www.termoelectrica.md/ro_RO/category/achizitii-licitatii/  și în Monitorul Oficial nr. 13-21 (6936-6944) din data de 18.01.2019 cu termenul limită de prezentare a ofertelor până la data de 18.02.2019, orele 10:00 şi deschiderea ofertelor la data de 20.02.2019, orele 10:00 (ora locală). 

La data de 18.02.2019 a fost prezentată  o singură ofertă comercială, respectiv, conform pct.180 al regulamentului susmenționat, s-a decis anularea cu repetarea Concursului de Achiziţii, conform Procesului Verbal de anulare  nr.32 AR-1 din 20.01.2019, și republicarea anunţului 30B-R1 pe pagina Web a întreprinderii: www.termoelectrica.md cu termenul limită de depunere a ofertelor până la data de 07.03.2019, orele 11:00 şi deschiderea ofertelor la data de 12.03.2019orele 14:00.

Astfel, după examinarea a două oferte primite, a fost stabilită compania câștigătoare din punct de vedere tehnic și financiar, fiind încheiat contractul nr.86 din 08.05.2019 în valoare de  11 113 295, 40 EUR  sau 213 405 150 lei inclusiv TVA, la cursul valutar din data de  02.04.2019.

După semnarea contractelor cu Operatorul economic, conform prevederilor Regulamentului privind procedurile de achiziţie a bunurilor, lucrărilor şi serviciilor utilizate în activitatea titularilor de licenţă din sectoarele  electroenergetic, termoenergetic, gazelor naturale şi a operatorilor care furnizează serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare, aprobat prin HOTĂRÂREA Consiliului de administraţie al ANRE a RM nr. 24/2017  din  26.01.2017, contractele atribuite în anul de gestiune sunt plasate pe  pagina Web a întreprinderii:  https://www.termoelectrica.md/ro_RO/contracte-atribuite/.

De menționat faptul că, până la inițierea procedurii de achiziție privind Modernizarea Blocului energetic nr.1, CET Sursa-1, ținând cont de expirarea termenului de exploatare inofensivă a utilajului și necesitatea prelungirii acestuia, Termoelectrica SA a avut un șir de întruniri și discuții cu mai mulți producători de asemenea echipamente, inclusiv General Electric, UTZ, LMZ. Discuțiile au avut loc în scopul identificării soluției optime de modernizare a blocului energetic nr.1 cât și pentru identificarea valorii estimative a lucrării date pentru a o include în Planul de Investiții 2019 ca ulterior, acesta să fie aprobat de către ANRE. Cheltuielile respective au fost aprobate de către ANRE în scopuri tarifare prin Hotărârea ANRE nr. 370 din 19 decembrie 2018 privind aprobarea Planului de Investiții pentru anul 2019, iar conform contractului semnat, achitarea pe acest contract are loc eșalonat, în rate lunare, până în luna iulie 2023.

Termoelectrica precizează că, conform condițiilor contractului, achitarea este efectuată în lei MDL, la cursul valutar al Băncii Naționale la data achitării. Din momentul semnării contractului până la data 1 ianuarie 2021, cursul EURO față de lei, a crescut cu 1,63 lei, fapt ce inevitabil a dus la creșterea sumei spre achitare.

Important de menționat este și faptul că din valoarea totală a contractului, circa 63% constituie bunurile destinate înlocuirii sau modernizării, iar cealaltă parte constituie lucrările de modernizare (inclusiv proiectarea, transport, logistica, ajustare, punere în funcțiune, darea în exploatare).

 Termoelectrica reiterează că, procesul de executare a lucrărilor de modernizare a Blocului energetic nr.1  a fost extins deoarece astfel de lucrări au fost executate în premieră la Termoelectrica și a apărut necesitatea modificării procesului tehnologic. Astfel, prin Acordul nr. 1 din 20.12.2019 la contract a fost modificat graficul de executare a lucrărilor, precum și a volumului de lucrări. Astfel, termenul de transmitere în exploatare nu a întârziat, ci a fost prelungit pe un singur element reieșind din factori obiectivi.

De precizat că, puterea electrică de 110 MW a Blocului energetic nr.1 reprezintă valoarea maximă calculată, iar pentru atingerea valorii respective necesită a fi încărcat la maxim partea de termoficare și condensare a  blocului energetic, ceea ce nu se prevede în regim normal de funcționare.

Regimul de funcționare a sursei este dictată de sarcina termică a SACET, iar pentru funcționarea utilajului respectiv la randament maxim, partea de condensare trebuie să tindă spre minimum. Din aceste considerente, sarcina electrică optimă de funcționare a Blocului energetic nr.1 este de 90 MW.

Având în vedere că sarcina termică maximă în perioada rece a anului 2020 (luna ianuarie-februarie) a fost de 270 Gcal/h (pe durata a câtorva zile) iar acea medie a constituit 250 Gcal/h, comunicăm că două blocuri energetice pot asigura 280 Gcal/h. Respectiv, condițiile meteorologice și precum și regimul de funcționare a utilajului Sursei I a permis funcționarea cu 2 blocuri energetice și evitarea unor pierderi financiare din motivul staționării blocului energetic nr. 1.

Astfel, Termoelectrica susține că afirmațiile aferente ratării unor încasări de cca 400 mln lei, din contul nelivrării energiei electrice sunt în totalmente neîntemeiate și neargumentate, fără a fi însoțite de un calcul economic justificat care ar conține nu doar volumele produse dar și cheltuielile cu producerea acesteia, precum consumul de gaze naturale și alte resurse.

Necesitatea modernizării Blocului energetic nr.1 și a turbinei nr.1 este argumentată de faptul că, în ziua semnării contractului, turbina nr.1 avea 223 mii ore de funcționare, iar în conformitate cu РД 10-577-03 ”Типовая инструкция по контролю металла и продлению срока службы основных элементов котлов, турбин и трубопроводов тепловых электростанций” și cu documentația tehnică de la uzina producătoare ЛМЗ a turbinei nr.1 – durata de funcționare a turbinei ПТ-80/100-13/130 este de 220 mii ore. Respectiv, dacă nu se executau lucrările de modernizare a turbinei nr.1, aceasta urma a fi scoasă din exploatare, la fel și Blocul energetic nr.1, încă din anul 2019.

În ceea ce privește proiectul de modernizare a Blocului energetic nr.2, prevăzut în cadrul celui de-al doilea Proiect de Îmbunătățire a Eficienței SACET, implementat cu sprijinul Băncii Mondiale și UCIPE,  se atestă aceeași situație. Mai mult ca atât, la Blocul energetic nr.2 sunt defecte și la conducta principală de abur, care se află la limita termenului  recomandat de uzina producătoare pentru  exploatarea inofensivă,  motiv pentru care este interzisă exploatarea acesteia după 21.08.2021 (în anexa 1 este prezentată expertiză tehnică și înscrierea în pașaportul conductei de către CTSIC), respectiv din această dată Blocul energetic nr.2 nu mai poate fi exploatat. În volumul lucrărilor din caietul de sarcini pentru modernizarea blocului energetic nr.2 sunt incluse lucrările de schimbare a conductei principale de abur.

Deoarece producătorul turbinei ПТ-80/100-13/130 nr.1 este compania ЛМЗ (Ленинградский металлический завод), iar producătorul cazanului ТГМ-96Б nr.1 este ТКЗ (Таганрогский котлостроительный завод «Красный котельщик») în caietul de sarcini pentru modernizarea blocului energetic nr.1 a fost introdusă informația tehnică originală de la producătorii echipamentului și au fost în text stipulați producătorii de echipament.

Totodată, obiectivele modernizării blocului energetic nr.1 au fost:

  1. Prelungirea resursei de funcționare a turbinei nr.1 (durata de exploatare a fost extinsă cu 50 mii ore, în anexa 2 este prezentat raportul de prelungire a resursei de funcționare executat de ЦКТИ – Центральный котлотурбинный институт – Санкт-Петербург).
  2. Ridicarea puterii termice de la prizele de termoficare a turbinei de la 100 Gcal/h până la 160 Gcal/h, în perioada testărilor de garanție s-a obținut 166,17 Gcal/h de la prizele de termoficare;
  3. Ridicarea puterii electrice nominale a turbinei nr.1 de la 80 MW până la 98 MW, în perioada testărilor de garanție s-a obținut 98,37 MW;
  4. Ridicarea puterii electrica maximale de la 100 MW până la 110 MW, în perioada testărilor de garanție s-a confirmat 110 MW (în anexa 3 este prezentat raportul testărilor de garanție a turbinei), însă conform recomandărilor obținute în urma analizei stării tehnice a generatorului este recomandată exploatarea generatorului în diapazonul 40÷100 MW;
  5. Ridicarea randamentului relativ intern al Corpului de Medie Joasă Presiune cu 2%, în perioada testărilor de garanție s-a confirmat ridicarea randamentului cu 2%;
  6. Ridicarea randamentului cazanului la 94%, în perioada testărilor de garanție s-a confirmat ridicarea randamentului până la 94,8%;
  7. Micșorarea tensiunii termice în focarul cazanului < 182500 kcal/m3h, în perioada testărilor de garanție s-a confirmat micșorarea tensiunii termice până la 177170 kcal/m3h;

 
Lucrările de amenajare a scuarului în memoria victimelor catastrofei de la Cernobîl, finalizate
Lucrările de amenajare a scuarului în memoria victimelor catastrofei de la Cernobîl, finalizate
Ultima super lună din 2021 – luna plină “căpșună”
Ultima super lună din 2021 – luna plină “căpșună”
India folosește drone pentru livrarea vaccinului anti-Covid
India folosește drone pentru livrarea vaccinului anti-Covid
Expoziția “De la portul popular la îmbrăcămintea modernă”, în Parcul Catedralei
Expoziția “De la portul popular la îmbrăcămintea modernă”, în Parcul Catedralei
Festivalul umbrelelor, în parcul “Alunelul” din sectorul Buiucani
Festivalul umbrelelor, în parcul “Alunelul” din sectorul Buiucani
Expoziție foto dedicată cadrelor medicale, în Capitală
Expoziție foto dedicată cadrelor medicale, în Capitală