Sondaj: Patru metode de bază prin care moldovenii trimit acasă banii de peste hotare

16 Mart. 2021, 15:19
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
16 Mart. 2021, 15:19 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

În 2020, an de pandemie și încetinire a călătoriilor, am observat o evoluție stranie a achitărilor cu cardurile bancare. Ne-a atras atenția volumul achitărilor cu cardul bancar efectuat de moldoveni în străinătate și volumul achitărilor cu cardul bancar efectuat de străini în Moldova.

Datorită pandemiei numărul călătoriilor a scăzut puternic și respectiv și volumul achitărilor cu cardul au scăzut considerabil, doar că această scădere a fost disproporționată. Astfel moldovenii și-au redus achitările în străinătate cu 14%, iar străini în Moldova și-au redus achitările cu doar 1,5%, scrie Veaceslav Ioniță pe blogul său.  Noi am presupus că de fapt cardurile bancare străine nu sunt utilizate doar de străini care vin în Moldova, dar și de moldoveni, care au primit carduri emise în străinătate de la rudele lor de peste hotare și prin intermediul lor primesc bani de peste hotare. Doar prin aceasta se putea explica scăderea atât de mică a tranzacțiilor cu carduri străine în Moldova.

Pentru a verifica această ipoteză am comandat cosei de sondaje CBX-AXA un sondaj național pentru a vedea formele prin care moldovenii primesc bani de la rudele lor de peste hotare. Ipoteza noastră sa adeverit, moldovenii utilizează carduri bancar emise în străinătate pentru a transmite bani rudelor lor de acasă.

Fiecare a patra familie din Moldova declară că primește cu anumită regularitate bani de peste hotare

La comanda IDIS Viitorul, casa de sondaje CBX-AXA a realizat un sondaj Național în luna martie 2021, prin care respondenții au fost rugați să spună, dacă au rude peste hotare, dacă primesc bani de la ei și prin ce metode primesc banii.

Conform sondajului 68% din respondenți sau 2/3 din familiile din Moldova declară că au rude peste hotare. Din cei care au rude peste hotare 34,3% sau 1/3 din ei au declarat că primesc cu anumită regularitate bani de peste hotare de la rudele lor.

Astfel putem spune că 23,4% sau fiecare a patra familie din Moldova cu anumită regularitate primește bani de peste hotare de la rudele lor.

Remitențele reale în 2020 au fost de cel puțin 1.870 milioane USD

Din sondajul CBX-AXA reiese că transferurile oficiale, care sunt reflectate de Banca Națională a Moldovei reprezintă mai puțin de 80% din totalul transferurilor efectuate de moldoveni rudelor lor.

În total moldovenii utilizează patru modalități de transfer a banilor de peste hotare: 1) transferuri oficiale sau bancare, prin care primesc 80% din bani, 2) prin intermediul șoferilor de microbuze, reprezintă 9,6%, 3) primesc bani pe carduri bancare emise în străinătate în 5,9% din cazuri, 4) prin rude și cunoștințe, care se întorc acasă, 4,9%.

Din această analiză putem deduce că volumul transferurilor în 2020 a fost de cel puțin 1.870 milioane USD, cea ce este cu 380 milioane USD mai mult decât transferurile oficiale, care au fost de 1.487 milioane USD.

Șoferii de microbuze au adus în Moldova anul trecut cel puțin 180 milioane USD, bani care nu sunt reflectați în datele oficiale privind transferurile. Prin intermediul cardurilor emise în străinătate moldovenii au primit de peste hotare circa 110 milioane USD și prin intermediul rudelor și cunoștințelor peste 90 milioane USD.

Cardurile bancare emise în străinătate o formă nouă de transfer a banilor

Despre șoferii de microbuze, rude și prieteni care aduc bani în Moldova noi știam demult. Ceva relativ nou este utilizarea cardurilor bancare emise în străinătate ca mijloc de transmitere a banilor. Rudele din străinătate deschid în țara lor de reședință un card bancar, pe care apoi îl transmit rudelor din Moldova. Apoi când vor să transmită bani acasă, ei pur și simplu pun bani pe contul cardului bancar emis în străinătate, iar cei din Moldova utilizează acest card după necesitate. În statistica Băncii Naționale aceste tranzacții sunt reflectate ca tranzacții cu carduri emise în străinătate și se presupune că sunt tranzacții efectuate de străini.

Astfel din toți respondenții, care au afirmat că primesc bani de peste hotare 5,9% din ei au spus că primesc banii prin intermediul cardurilor bancare emise în străinătate.

Conform sondajului CBX-AXA realizat la comanda IDIS Viitorul, cei care dețin carduri bancare emise în străinătate primesc în mediu de 7-8 ori pe an bani prin intermediul cardurilor. Peste 40% din cei care utilizează cardul bancar emis în străinătate afirmă că primesc lunar bani pe card.

Două treimi din respondenți au afirmat că primesc câte 200-300 Euro la fiecare transfer pe card. Nimeni nu a afirmat că primește mai mult de 500 Euro la un transfer. Conform calculilor noastre, suma medie a unui transfer pe cardul bancar este de 280 Euro.

Peste 60% din respondenți spun că scot banii de pe card pentru diverse cheltuieli, cea ce înseamnă peste 70 Milioane USD anual. Circa 30% din respondenți afirmă că utilizează cardul emis în străinătate, pentru achitare cu el la magazin și 8,4% utilizează cardul pentru achitările online.

Cardul bancar intră tot mai activ în viața noastră, inclusiv din direcții din care nici nu ne așteptam. Rudele noastre de peste hotare tot mai activ utilizează cardul bancar ca modalitate de a trimite banii acasă.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.