Guvernul va compensa diferența de tarife pentru gazele naturale și energia termică, în perioada rece a anului

Consumatorii casnici vor fi sprijiniți de Guvern, care va compensa diferența de tarife pentru consumul de gaze naturale și energie termică, urmare a majorării costurilor respective. Cabinetul de miniștri a aprobat astăzi avizul unic la acest proiect de lege.

Potrivit proiectului, Guvernul va compensa diferența de tarif pentru consumul de gaze, în perioada noiembrie 2021-martie 2022, după cum urmează: pentru primii 50 metri cubi consumați, vor fi compensate 67% din diferența dintre prețul din luna de facturare și cel din luna octombrie 2021, iar pentru următorii 100 metri cubi consumați – 50% din diferența respectivă. De aceste compensații vor beneficia circa 746 mii de consumatori casnici.

De asemenea, Guvernul va compensa și cheltuielile pentru energie termică.

Potrivit informațiilor oferite într-un comunicat de presă, pentru prima gigacalorie consumată, Guvernul va compensa 67% din diferența dintre prețul din luna de facturare și cel din luna octombrie 2021.

Pentru a face posibile aceste compensații, în proiectul de lege privind modificarea legii bugetul de stat pentru anul 2021 nr. 258/2020, sunt prevăzute cca. 210 milioane lei și concomitent în proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2022, cca. 900 milioane lei.

#gaz natural #tarif #compensatii #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bitcoin își prelungește scăderile și a revenit în zona de 87 000 de dolari, pe fondul deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) de a menține neschimbată dobânda de politică monetară, dar și al factorilor tehnici și geopolitici care apasă asupra piețelor.

După ce a testat fără succes rezistența din jurul nivelului de 90 500 de dolari, cea mai mare criptomonedă a schimbat direcția și a intrat din nou pe scădere, semnalând, potrivit analiștilor, riscul unei coborâri spre 85 000 de dolari. Evoluția vine într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar investitorii s-au orientat masiv către materii prime, în special aur.

Aurul a atins noi maxime istorice, depășind pentru prima dată pragul de 5 600 de dolari uncia, în timp ce argintul a trecut de 120 de dolari. Cererea pentru metale prețioase este alimentată de incertitudini economice, tensiuni geopolitice și temeri legate de finanțele publice, ceea ce a redus interesul pentru active mai riscante, precum criptomonedele.

Decizia Fed de a păstra dobânzile neschimbate, după mai multe reduceri anul trecut, a fost anticipată de piețe. Totuși, mesajul de prudență privind inflația a susținut dolarul.

Analiștii subliniază că bitcoin se comportă în prezent mai degrabă ca un activ riscant, cu volatilitate ridicată, decât ca un refugiu împotriva deprecierii monedelor. Criptomoneda se află la aproximativ 30% sub maximul atins în toamnă și se mișcă într-un interval de consolidare, fără forța necesară pentru a sparge rezistențele importante.

Pe ansamblu, capitalizarea totală a pieței cripto a scăzut, iar majoritatea monedelor digitale mari au înregistrat pierderi. În paralel, în SUA continuă discuțiile privind reglementarea stablecoin-urilor, iar băncile avertizează asupra riscului ca sume uriașe din depozitele tradiționale să migreze către aceste active digitale, dacă vor fi permise dobânzi atractive.