Guvernul va compensa diferența de tarife pentru gazele naturale și energia termică, în perioada rece a anului

Consumatorii casnici vor fi sprijiniți de Guvern, care va compensa diferența de tarife pentru consumul de gaze naturale și energie termică, urmare a majorării costurilor respective. Cabinetul de miniștri a aprobat astăzi avizul unic la acest proiect de lege.

Potrivit proiectului, Guvernul va compensa diferența de tarif pentru consumul de gaze, în perioada noiembrie 2021-martie 2022, după cum urmează: pentru primii 50 metri cubi consumați, vor fi compensate 67% din diferența dintre prețul din luna de facturare și cel din luna octombrie 2021, iar pentru următorii 100 metri cubi consumați – 50% din diferența respectivă. De aceste compensații vor beneficia circa 746 mii de consumatori casnici.

De asemenea, Guvernul va compensa și cheltuielile pentru energie termică.

Potrivit informațiilor oferite într-un comunicat de presă, pentru prima gigacalorie consumată, Guvernul va compensa 67% din diferența dintre prețul din luna de facturare și cel din luna octombrie 2021.

Pentru a face posibile aceste compensații, în proiectul de lege privind modificarea legii bugetul de stat pentru anul 2021 nr. 258/2020, sunt prevăzute cca. 210 milioane lei și concomitent în proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2022, cca. 900 milioane lei.

#gaz natural #tarif #compensatii #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declarat luni că grupul ungar MOL va plăti între 900 de milioane de euro și un miliard de euro pentru achiziționarea unei participații de 56% în compania petrolieră sârbă NIS, potrivit Agerpres.

Într-un interviu acordat Blic TV, Vučić a respins cifrele apărute în presă potrivit cărora tranzacția ar fi evaluată la 1,7–2,5 miliarde de euro, calificându-le drept „absurde”. „Participația de 56% este evaluată între 900 milioane euro și un miliard de euro. Am pregătit banii, am pregătit două miliarde de euro pentru a o achita, sau chiar plătim mai mult de atât”, a spus președintele sârb.

Referindu-se la relațiile cu Rusia, Vučić a menționat că Serbia menține legături bune cu Moscova, dar a evitat să ofere detalii despre motivele pentru care partea rusă nu a acceptat oferta Serbiei de a prelua participația în NIS. „Este ușor să-mi explic, dar nu trebuie să vă explic dumneavoastră deoarece aș pune în pericol interesele Serbiei… Nu putem să-i numim prietenoși”, a adăugat șeful statului.

Recent, compania ungară MOL și grupul rus Gazprom au convenit prevederile de bază ale viitorului acord prin care MOL va achiziționa participația de 56,15% deținută de Gazprom în NIS. Tranzacția include și majorarea cu 5% a participației statului sârb în NIS, ceea ce ar consolida drepturile de decizie ale Serbiei în companie, a anunțat ministrul sârb al Mineritului și Energiei, Dubravka Djedovic Handanovic. Acordul urmează să fie supus aprobării Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA.

Statul sârb deține în prezent 29,9% din acțiunile NIS, iar restul pachetului era controlat de companii rusești care trebuie să-și vândă participațiile în contextul sancțiunilor americane impuse NIS. Gazprom Neft și Gazprom dețin 44,9%, respectiv 11,3% din acțiuni.

NIS este cea mai mare companie petrolieră din Serbia și deține singura rafinărie din țară, situată în Pancevo, lângă Belgrad, precum și un lanț de peste 400 de benzinării în regiune, inclusiv în Bosnia și Herțegovina, Bulgaria și România.