Haiducul de la Tiraspol își iese din minți: Criza energetică otrăvește dorința de a discuta cu Chișinăul

Criza energetică a încins spiritele la negocierile dintre Chișinău și Tiraspol și a răcit relațiile dintre cele două părți.

Despre aceasta așa-numitul lider din stânga Nistrului, Vadim Krasnoselski, a anunțat-o pe șefa Misiunii OSCE în Moldova, Kelly Keiderling, în cadrul unei întrevederi care a avut loc la Tiraspol, scrie realitatea.md.

”Este simplu, dacă s-a ajuns la o înțelegere, trebuie să te ții de cuvânt. Dacă ai semnat un act, atunci îndeplinește prevederile acestui act și nu căuta pretexte pentru a le ignora. Mi-aș dori mult, ca Misiunea OSCE să contribuie la rezolvarea acestei probleme”, a declarat Krasnoselski.

La începutul lunii octombrie, Gazprom a anunțat că reduce livrările de gaz către Republica Moldova la 5,7 mil. metri cubi/zi, cu 30%, lucru care s-a menținut și în luna noiembrie. Concernul rus spunea ca nu a putut rezerva volumul necesar țării noastre, pentru că Ucraina ar refuza să transporte mai mult gaz prin conductă, informație negată de autoritățile de la Kiev care au anunțat că nu există nicio problemă tehnică în acest sens.

Cele 2,3 milioane de metri cubi de gaze naturale pe zi repartizate regiunii transnistrene în luna noiembrie sunt „suficiente pentru a evita o criză umanitară” pe malul stâng, dar nu fac posibil ca Centrala termoelectrică de la Cuciurgan să producă energie electrică și pentru malul drept, susțin autoritățile de la Tiraspol.

Totodată, Moldovagaz a anunțat Transnistria despre restricționarea furnizării de gaze naturale la 69 de milioane de metri cubi pe lună (2,3 milioane de metri cubi pe zi).

#transnistria #gaz #Energie #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.