Piața imobiliară se prăbușește! Numărul apartamentelor date în exploatare se va înjumătăți

Piața imobiliară, în acest an, trece printr-o perioadă dificilă. Volumul apartamentelor noi, date în exploatare, va fi în jumătate comparativ cu anul trecut. Volumul lucrărilor noi de construcție va fi cu cel puțin 30-40% mai mic, constată economistul Veaceslav Ioniță în emisiunea „Analize Economice”.

Potrivit lui Ioniță, vor apărea dificultăți pe piața construcțiilor. Unele companii nu vor rezista. Stabilizarea și revenirea la normal va avea loc în a doua jumătate a anului 2023. Creșterea prețurilor a ajuns la apogeu și nu vor fi mai creșteri. Politica monetară a BNM se va relaxa și vom avea bani mai ieftini. Oamenii vor accesa credite ipotecare în continuare. Companiile de construcție vor avea o cerere neacoperită anul viitor, însă volumul lucrărilor noi de construcție au scăzut enorm în acest an”, a conchis expertul.

Veaceslav Ioniță susține că anume creditele ipotecare au ridicat piața în ultimii trei ani. În 2017 brusc s-a dublat volumul acestora, de la 1200 la 2200. După, a urmat o creștere continuă până în 2019. În 2020, din cauza pandemiei, și a îngrijorării cetățenilor, a fost stopată creșterea. În 2021 a fost o explozie, cea mai mare creștere din istoria Republicii Moldova. În 2022, din diferite motive, creditele ipotecare au scăzut, dar și volumul de bani care au fost luați de la bănci.

Economistul afirmă că, în prezent, valoarea medie a unui credit ipotecar este de 41,5 mii de euro. Față de perioadele precedente este o creștere semnificativă. Au crescut prețurile la apartamente și populația a fost nevoită să ia un credit mai mare. Acum, când prețurile s-au stabilizat, oamenii mai bogați i-au credite, iar cei cu venituri modeste sunt într-o pauză. Scăderea creditelor noi luate a dus la ceea că îndatorarea populației față de bănci, pentru creditele ipotecare noi, în acest an, crește de trei ori mai lent.

Analistul economic a mai remarcat că potrivit datelor agențiilor imobiliare, în prezent înregistrăm o ușoară creștere de preț la apartamentele vândute, însă conform datelor BNM în trimestrul trei am înregistrat o scădere ușoară a prețului afișat pentru vânzare. Până la criza din 2008 nu exista o diferență de preț între apartamentele noi și cele vechi.

#imobil #piata #Ioniță

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.