Hamburg se pregătește să raționalizeze apa caldă: „Suntem într-o criză mult mai gravă decât cred majoritatea oamenilor”

Hamburg, cel mai mare oraș din Uniunea Europeană, a avertizat că ar putea fi forțat să raționalizeze apă caldă, deoarece criza energetică din Rusia provoacă haos.

Jens Kerstan, senatorul de mediu pentru al doilea oraș ca mărime al Germaniei, a declarat sâmbătă pentru ziarul german Welt am Sonntag că Hamburg ar putea limita disponibilitatea apei calde la anumite perioade ale zilei „dintr-o lipsă acută de gaz”.

„Suntem într-o criză mult mai gravă decât cred majoritatea oamenilor”, a spus Kerstan într-un interviu separat pentru Hamburger Abendblatt. El a îndemnat oamenii să facă dușuri mai scurte, să evite băile și să instaleze termostate moderne și capete de duș care economisesc apă. „Cu cât economisim mai mult acum, cu atât situația va fi mai bună iarna, deoarece magazinele se vor umple”, a spus el pentru Hamburger Abendblatt, vorbind despre reducerea cererii de gaze naturale.

Națiunile occidentale s-au îndreptat spre sursele de energie rusești după ce țara a invadat Ucraina la sfârșitul lunii februarie. Unii au impus sancțiuni sectorului energetic al Rusiei în încercarea de a opri finanțarea armatei sale, în timp ce Rusia însăși a întrerupt unele livrări de gaz către țări, inclusiv Germania, din cauza refuzului acestora de a plăti în ruble.

Ministerul Economiei și Climei din Germania a declarat că anterior a importat aproximativ 55% din gazul său din Germania, doar că acest procent a scăzut la 35% până la mijlocul lunii aprilie. Germania spune că importurile rusești ar putea reprezenta până la 10% din consumul său de gaze naturale până în vara anului 2024.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Hamburg #raționalizare #apa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.

#rezerve #euro #BNM