Hamburg se pregătește să raționalizeze apa caldă: „Suntem într-o criză mult mai gravă decât cred majoritatea oamenilor”

Hamburg, cel mai mare oraș din Uniunea Europeană, a avertizat că ar putea fi forțat să raționalizeze apă caldă, deoarece criza energetică din Rusia provoacă haos.

Jens Kerstan, senatorul de mediu pentru al doilea oraș ca mărime al Germaniei, a declarat sâmbătă pentru ziarul german Welt am Sonntag că Hamburg ar putea limita disponibilitatea apei calde la anumite perioade ale zilei „dintr-o lipsă acută de gaz”.

„Suntem într-o criză mult mai gravă decât cred majoritatea oamenilor”, a spus Kerstan într-un interviu separat pentru Hamburger Abendblatt. El a îndemnat oamenii să facă dușuri mai scurte, să evite băile și să instaleze termostate moderne și capete de duș care economisesc apă. „Cu cât economisim mai mult acum, cu atât situația va fi mai bună iarna, deoarece magazinele se vor umple”, a spus el pentru Hamburger Abendblatt, vorbind despre reducerea cererii de gaze naturale.

Națiunile occidentale s-au îndreptat spre sursele de energie rusești după ce țara a invadat Ucraina la sfârșitul lunii februarie. Unii au impus sancțiuni sectorului energetic al Rusiei în încercarea de a opri finanțarea armatei sale, în timp ce Rusia însăși a întrerupt unele livrări de gaz către țări, inclusiv Germania, din cauza refuzului acestora de a plăti în ruble.

Ministerul Economiei și Climei din Germania a declarat că anterior a importat aproximativ 55% din gazul său din Germania, doar că acest procent a scăzut la 35% până la mijlocul lunii aprilie. Germania spune că importurile rusești ar putea reprezenta până la 10% din consumul său de gaze naturale până în vara anului 2024.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Hamburg #raționalizare #apa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creşterea economiei americane a încetinit până la 1,6% în ritm anual în primul trimestru din 2024, comparativ cu un avans de 3,4% înregistrat în ultimele trei luni ale anului trecut, potrivit unei estimări preliminare publicate joi de Departamentul american al Comerţului, transmite Reuters.

Economiştii intervievaţi de Reuters se aşteptau, în medie, la o creştere a Produsului Intern Brut de 2,4%, estimările variind între 1% şi 3,1%.

În primele trei luni ale acestui an, creşterea economiei americane a fost susţinută în principal de cheltuielile de consum. Acestea au urcat cu 2,5%, după un avans de 3,3% în ultimul trimestru al anului trecut. Investiţiile fixe şi cheltuielile guvernamentale la nivel local şi la nivelul statelor au ajutat şi ele la creşterea economiei, în timp ce diminuarea investiţiilor private şi majorarea importurilor au avut un efect negativ asupra PIB-ului.

Săptămâna trecută, Fondul Monetar Internaţional şi-a îmbunătăţit estimările referitoare la avansul economiei americane în acest an, până la 2,7%, de la 2,1% cât prognoza în luna ianuarie, graţie performanţelor peste aşteptări în ceea ce priveşte numărul noilor locuri de muncă şi cheltuielile de consum. În primele trei luni ale acestui an economia americană a creat, în medie, 276.000 de noi locuri de muncă în fiecare lună, faţă de o medie de 212.000 de noi locuri de muncă în fiecare lună din trimestrul octombrie-decembrie 2023.

Până acum, economia americană a dezminţit scenariile pesimiste vehiculate la finele lui 2022, după campania agresivă de majorare a dobânzilor Rezervei Federale.

În prezent, SUA performează mult mai bine decât alte economii avansate, graţie faptului că firmele şi-au refinanţat datoriile, iar consumatorii au profitat de dobânzile mici de dinaintea debutului ciclului de înăsprire a politicii monetare.