Haosul începe să fie depășit după cea mai mare de întrerupere IT din istorie, care a date peste cap mii de companii

Utilizatorii și companiile din diverse industrii esențiale din întreaga lume, inclusiv din sectoarele bancar, aeronautic, mass-media și de sănătate, își revin încet sâmbătă după „cea mai mare pană informatică” din istorie, provocată de o actualizare defectuoasă a sistemului Microsoft Windows făcută de compania CrowdStrike, transmite EFE.

Pana informatică a fost cauzată de o eroare la o actualizare de software de la CrowdStrike, o companie de securitate cibernetică cu sediul în Austin, Texas. Aceasta a afectat sistemul de operare Windows 10, lăsând toate computerele blocate în faimosul „ecran albastru al morții” (BSoD). George Kurtz, directorul general al companiei, a oferit explicații pe platforma X.

Expertul în securitate cibernetică Troy Hunt, șeful portalului HaveIBeenPwned, a declarat că, prin dimensiunea globală pe care a avut-o, aceasta a fost „cea mai mare pană informatică din istorie”.

George Kurtz a subliniat pe platforma X că nu a fost vorba de un atac cibernetic, ci de o problemă izolată. Clienții au primit sprijin pentru a obține cele mai recente actualizări. Actualizarea defectuoasă a driverelor Falcon a cauzat imediat căderea platformei Azure, ceea ce a dus la apariția „ecranelor albastre ale morții” pe întregul glob, necesitând repornirea serverelor.

Kurtz și-a cerut scuze pentru întreruperi și a asigurat că inginerii săi au rezolvat problema, avertizând că unii clienți vor mai avea de așteptat până la revenirea completă la normal.

Pana informatică de la Microsoft a provocat incidente majore în industria aeriană, inclusiv la înregistrarea pasagerilor, erori în conexiunile la rețea și în sistemele de informații ale companiilor aeriene, lăsând numeroși pasageri la sol și ducând la modificarea masivă a mii de zboruri.

Companiile aeriene mari, precum American Airlines, Delta și United, au anulat sau amânat curse la nivel global, provocând cozi lungi la aeroporturi. În SUA, impactul a fost semnificativ, cu peste 31.000 de zboruri întârziate și aproximativ 3.600 anulate.

În Europa, aeroporturi importante precum Heathrow din Londra, Luton, Gatwick, Stansted, Edinburgh și Manchester (Regatul Unit), Roma (Italia), Schiphol (Olanda), Berlin (Germania), Zurich (Elveția) și Cracovia (Polonia) au fost afectate. În America Latină, țări precum Argentina, Panama, Republica Dominicană, Peru, Honduras și Chile au fost mai puțin afectate, cu majoritatea operațiunilor desfășurându-se normal.

Companiile aeriene și aeroporturile din Asia și Oceania au confirmat, de asemenea, probleme cu computerele. Companii din Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Bahrain au fost afectate în mod limitat. Autoritatea Aeroportuară din Hong Kong a activat mecanismul de răspuns pentru situații de urgență. Aeroporturile din Sydney și Melbourne au anunțat sâmbătă că sistemele lor informatice au revenit la normal.

Pana informatică a afectat și bănci, instituții, organizații și spitale. Sistemul informatic Paris 2024 a fost parțial afectat, întârziind livrarea uniformelor și acreditărilor. În Australia, problemele s-au extins la sistemele de plată ale supermarketurilor și băncilor, precum NAB, ANZ, Commonwealth Bank și Bendigo Bank.

În Japonia, pana a blocat site-ul sistemului feroviar și casele de marcat. Companii germane, precum Deutsche Bank și Deutsche Telekom, au fost afectate, la fel ca și spitalele din Israel. În Regatul Unit, Bursa de Valori din Londra, companiile de căi ferate și rețeaua de televiziune Sky au raportat întreruperi.

Compania feroviară daneză DSB și transportul public suedez au întâmpinat probleme. Lanțul de farmacii Apotek 1 din Norvegia a fost nevoit să închidă temporar.

La închiderea bursei de pe Wall Street, CrowdStrike a înregistrat o pierdere de 11% din cauza actualizării defectuoase.

Pana globală a avut un impact diferit în țările de pe continentul american. SUA și Canada au fost cele mai afectate, în special în sectorul aviației și al sănătății. America Latină a avut un impact minim, deși Mexic și Brazilia au raportat probleme.

În SUA, instituții medicale precum Kaiser Permanente și spitale din Houston au întâmpinat întreruperi, ducând la anularea programărilor și întârzieri în proceduri critice. În Canada, aeroporturi, bănci și spitale au fost afectate. Compania aeriană Porter a suspendat temporar toate zborurile, iar aeroportul din Toronto a suferit întârzieri.

În Mexic, zborurile internaționale au fost întârziate sau anulate, iar în Brazilia, distribuitorii de energie electrică și băncile au înregistrat probleme. Totuși, controlul traficului aerian și serviciile critice au rămas stabile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.