China zguduie industria semiconductorilor: Un nou colos de 484 de miliarde de dolari amenință giganții mondiali

China are un nou gigant în industria tehnologiei. Producătorul de cipuri de memorie CXMT a debutat la Bursa din Shanghai, unde acțiunile sale au urcat cu 466% în prima zi de tranzacționare și au propulsat compania la o capitalizare bursieră de 484 de miliarde de dolari și transformând-o în cea mai valoroasă companie listată pe piețele din China continentală.

Fondată în urmă cu doar un deceniu, CXMT a devenit principalul rival chinez al liderilor mondiali din industria memoriilor DRAM – Samsung, SK Hynix și Micron Technology. Ascensiunea companiei este alimentată de explozia cererii de cipuri pentru inteligența artificială și de deficitul global de memorii.

Rezultatele financiare confirmă ritmul accelerat de dezvoltare. În primul trimestru al anului, veniturile companiei au crescut la 7,5 miliarde de dolari, de la mai puțin de un miliard de dolari în aceeași perioadă a anului trecut, iar profitul net a ajuns la 3,66 miliarde de dolari, pe fondul creșterii prețurilor la cipurile de memorie.

Potrivit firmei de analiză SemiAnalysis, cota de piață globală a CXMT ar urma să crească la 12% până anul viitor, de la aproximativ 9% în 2025, consolidându-i poziția de al patrulea mare producător mondial de memorii.

În paralel, Apple analizează posibilitatea utilizării cipurilor CXMT în produsele comercializate în afara Statelor Unite. Potrivit unor informații publicate de The Wall Street Journal, conducerea companiei americane a discutat această opțiune cu administrația de la Washington, în contextul tensiunilor comerciale și al opoziției venite din partea producătorului american Micron, care avertizează că o astfel de decizie ar afecta industria americană.

Deși restricțiile impuse de SUA limitează accesul companiei chineze la cele mai avansate echipamente occidentale de producție, CXMT susține că produsele sale sunt suficient de performante pentru electronice de consum și centre de date dedicate inteligenței artificiale. Capitalul atras prin oferta publică inițială, de 8,55 miliarde de dolari, va fi direcționat către extinderea capacităților de producție și dezvoltarea tehnologiilor proprii.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.