Harta de minare de Bitcoin. Republica Moldova, în listă

Statele Unite au depăşit China şi au devenit cel mai mare hub pentru minarea de Bitcoin, în primele două luni după ce Beijingul a interzis total activitatea de minare, potrivit datelor informațiilor Cambridge Bitcoin Electricity Consumption Index.

China reprezenta 44% din rata hash la nivel global în luna mai, dar până în luna iulie a scăzut la zero, conform datelor publicate de Cambridge Centre for Alternative Finance. În 2019, China reprezenta trei sferturi din rata hash la nivel global.

Minarea este un proces prin care computerele efectuează calcule matematice pentru a confirma tranzacţiile care intră în reţeaua cunoscută drept blockchain, şi pentru a securiza reţeaua. Puterea de procesare implicată se numeşte „rată hash” (în org: hashrate).

Acum, SUA a crescut de la 17% în aprilie la 35% în august, în timp ce Kazahstan-ul a reuşit să ajungă la 18%, după o creştere de 10% în aceeaşi perioadă.

China a interzis activitatea de minare şi de tranzacţionare în luna mai, bazându-şi decizia pe îngrijorări legate de mediu şi de latura financiară. Decizia de atunci a declanşat un exod al minerilor, care au căutat energie ieftină şi politicieni prietenoşi cu mediul crypto.

Beijingul şi-a dus demersurile mai departe în 2021, iar luna trecută a declarat că toate activităţile legate de active crypto sunt ilegale, ceea ce înseamnă că nici companiile internaţionale nu mai pot opera activităţi de tranzacţionare pentru clienţi din China.

Rata de minare a bitcoin în Republica Moldova era de 0,01%. În statele vecine, România și Ucraina rata de minare a ajunge la 0,06 și respectiv 0,13%. În. O rată mare de minare a bitcoin este în Kazahstan – 18,1%, Federația Rusă – 11,23%.

#consum #minare #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transportul feroviar, care reprezintă 13,6% din structura totală a mărfurilor transportate, a marcat cele mai mari scăderi în perioada ianuarie-septembrie 2024. Potrivit datelor statistice, volumul mărfurilor transportate pe calea ferată a scăzut cu 32,9%, iar parcursul acestora a înregistrat o reducere și mai semnificativă, de 36,7%.

Această evoluție negativă reflectă dificultățile cu care se confruntă sectorul feroviar în contextul schimbărilor economice și al restructurărilor interne. Printre posibilele cauze ale declinului se numără scăderea cererii pentru transportul feroviar, concurența cu alte moduri de transport și provocările operaționale întâmpinate de „Calea Ferată din Moldova”.

CFM se confruntă cu grave probleme financiare, acumulând datorii salariale de aproximativ 150 milioane de lei. În ceea ce privește infrastructura, situația este alarmantă: din cele 139 de locomotive aflate în dotare, 134 și-au depășit durata de amortizare, iar peste 25% din infrastructura feroviară necesită reparații capitale. În următorii ani, circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar putea fi suspendată dacă nu se vor lua măsuri urgente.

În ultimul deceniu, CFM a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei, cauzate de scăderea continuă a numărului de pasageri, în special pe rutele internaționale, și a volumului de mărfuri transportate. Veniturile sunt în scădere constantă, iar costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane de euro.