Harta de minare de Bitcoin. Republica Moldova, în listă

Statele Unite au depăşit China şi au devenit cel mai mare hub pentru minarea de Bitcoin, în primele două luni după ce Beijingul a interzis total activitatea de minare, potrivit datelor informațiilor Cambridge Bitcoin Electricity Consumption Index.

China reprezenta 44% din rata hash la nivel global în luna mai, dar până în luna iulie a scăzut la zero, conform datelor publicate de Cambridge Centre for Alternative Finance. În 2019, China reprezenta trei sferturi din rata hash la nivel global.

Minarea este un proces prin care computerele efectuează calcule matematice pentru a confirma tranzacţiile care intră în reţeaua cunoscută drept blockchain, şi pentru a securiza reţeaua. Puterea de procesare implicată se numeşte „rată hash” (în org: hashrate).

Acum, SUA a crescut de la 17% în aprilie la 35% în august, în timp ce Kazahstan-ul a reuşit să ajungă la 18%, după o creştere de 10% în aceeaşi perioadă.

China a interzis activitatea de minare şi de tranzacţionare în luna mai, bazându-şi decizia pe îngrijorări legate de mediu şi de latura financiară. Decizia de atunci a declanşat un exod al minerilor, care au căutat energie ieftină şi politicieni prietenoşi cu mediul crypto.

Beijingul şi-a dus demersurile mai departe în 2021, iar luna trecută a declarat că toate activităţile legate de active crypto sunt ilegale, ceea ce înseamnă că nici companiile internaţionale nu mai pot opera activităţi de tranzacţionare pentru clienţi din China.

Rata de minare a bitcoin în Republica Moldova era de 0,01%. În statele vecine, România și Ucraina rata de minare a ajunge la 0,06 și respectiv 0,13%. În. O rată mare de minare a bitcoin este în Kazahstan – 18,1%, Federația Rusă – 11,23%.

#consum #minare #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va majora tariful global la importuri de la 10% la 15%, după ce Curtea Supremă a SUA a decis că mecanismul utilizat de Casa Albă pentru introducerea tarifelor este ilegal. Anunțul a fost făcut de liderul american pe platforma Truth Social.

„În calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, ridic imediat tariful global pentru importul de bunuri și servicii […] de la 10% la nivelul complet permis și justificat juridic de 15%”, a scris Trump, acuzând că multe țări au „jefuit” economia americană timp de decenii.

Șeful de la Casa Albă a criticat dur decizia Curții Supreme, pe care a calificat-o drept „absurdă, prost redactată și profund antiamericană”, în contextul în care instanța a stabilit, cu votul a 6 judecători la 3, că Trump a acționat ilegal folosind legislația privind situațiile de urgență pentru a justifica tarifele „reciproce”.

Trump a anunțat prima rundă de taxe în februarie 2025, imediat după revenirea sa la Casa Albă. Măsurile au vizat inițial Canada, China și Mexic, pe care administrația americană le-a acuzat că nu combat suficient traficul de fentanil către SUA. Ulterior, pe 2 aprilie, Washingtonul a extins un tarif de 10% pentru importurile din aproape toate țările lumii și a impus suprataxe suplimentare pentru zeci de state considerate parteneri comerciali neloiali.

Președintele american a justificat politica tarifară prin „situația economică de urgență” provocată de deficitul comercial în creștere al SUA. Potrivit legislației comerciale din 1974, președintele poate introduce tarife pentru maximum 150 de zile fără aprobarea Congresului, însă pentru menținerea lor ulterioară este necesar votul legislativului.

Pe durata aplicării tarifelor, autoritățile americane au colectat cel puțin 133,5 miliarde de dolari de la importatori. În prezent, mai multe companii se pregătesc să ceară despăgubiri în instanță pentru aceste pierderi.