Holdingul care controlează Transnistria a donat 5,7 milioane de euro pentru a salva bugetul enclavei

Holdingul „Sheriff”, principalul imperiu economic din regiunea transnistreană, a donat 100 de milioane de ruble locale echivalentul a aproximativ 5,7 milioane de euro către fondul „Vmeste” („Împreună”), creat recent de pretinsa administrație de la Tiraspol pe fondul crizei economice și al deficitului bugetar tot mai mare.

Informația despre donație a apărut pe site-ul oficial al fondului, unde „Sheriff” figurează drept cel mai mare contributor de până acum. Potrivit listei publicate, suma donată de holding depășește de sute de ori contribuțiile altor companii și persoane incluse în registrul donațiilor.

Fondul „Vmeste” a fost lansat pe 11 mai de administrația separatistă din stânga Nistrului, într-un context de dificultăți financiare accentuate în regiune. Prin intermediul acestuia, locuitorii și mediul de afaceri sunt îndemnați să contribuie financiar pentru acoperirea cheltuielilor sociale considerate prioritare, inclusiv plata pensiilor, indemnizațiilor și salariilor.

Holdingul Sheriff este un imperiu economic ce domină regiunea transnistreană. Fondat și controlat de oligarhul Victor Gușan, grupul Sheriff deține monopol sau influență în sectoare precum comerț, combustibili, telecomunicații, media, bănci, asigurări, sport și chiar exportul de alcool.

Sheriff funcționează ca un „stat în stat”, iar echipa de fotbal este una dintre cele mai vizibile ramuri ale acestui sistem, fiind multiplă campioană națională și participantă constantă în competițiile europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul petrolului a coborât la cel mai redus nivel din ultimele trei luni, pe fondul optimismului investitorilor că traficul prin Strâmtoarea Ormuz va fi reluat în curând, după acordul interimar convenit între Statele Unite și Iran, relatează Euronews.

Cotația petrolului Brent, reper pentru piețele internaționale, a scăzut sub pragul de 80 de dolari pe baril pentru prima dată din martie. În tranzacțiile de miercuri dimineață, Brent era cotat la aproximativ 78 de dolari pe baril, iar petrolul american WTI se tranzacționa în jurul valorii de 75 de dolari pe baril.

Scăderea vine după ce piețele au reacționat pozitiv la perspectiva redeschiderii Strâmtorii Ormuz până la sfârșitul săptămânii. Ruta maritimă este una dintre cele mai importante din lume pentru transportul petrolului și al gazelor naturale lichefiate, iar perturbările din ultimele luni au alimentat temerile privind o nouă criză energetică globală.

În perioada celor mai intense tensiuni dintre Washington și Teheran, prețul petrolului Brent s-a apropiat de 120 de dolari pe baril, ceea ce a contribuit la creșterea inflației și a costurilor energiei în numeroase state. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, blocajele din Strâmtoarea Ormuz au provocat una dintre cele mai grave perturbări ale aprovizionării cu petrol din istoria pieței mondiale.

Analiștii consideră că reluarea traficului maritim va permite revenirea graduală a exporturilor de petrol și gaze din regiunea Golfului Persic, însă avertizează că piața nu va reveni imediat la normal. Chiar dacă navele vor putea traversa din nou strâmtoarea fără restricții, industria energetică are nevoie de timp pentru a recupera pierderile și pentru a restabili fluxurile comerciale afectate de conflict.

Deși ieftinirea petrolului reprezintă o veste bună pentru consumatori, efectele asupra facturilor la energie din Europa ar putea întârzia. În timpul conflictului, costurile de transport și primele de asigurare pentru nave au crescut semnificativ, iar revenirea acestora la nivelurile anterioare este esențială pentru ca reducerea prețurilor internaționale să fie resimțită și de populație.

Și piața gazelor naturale a reacționat pozitiv la perspectivele de detensionare. Prețurile gazelor în Europa au coborât sub 42 de euro pe megawatt-oră, pe fondul așteptărilor că exporturile din regiunea Golfului vor reveni treptat la normal. Cu toate acestea, investitorii urmăresc în continuare situația din Qatar, unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de gaze naturale lichefiate, după informațiile privind posibile daune produse unor instalații energetice în timpul conflictului.