Iahtul lui Vladimir Putin de 87 de milioane de euro a părăsit de urgenţă şantierul naval german

Iahtul de lux „Graceful”, care aparține președintelui rus Vladimir Putin, a plecat luni, șapte februarie, la ora 06:00, din șantierul naval „Blohm+Voss”, portul Hamburg, a dezvăluit publicația germană Kieler Nachrichten. Prin canalul Kiel, spre apele teritoriale rusesți, via Marea Baltică. Presa germană relatează că „Fuga” este cauzată de teamă că iahtul ar putea fi reţinut ca sancţiune.

Iahtul este un gigant de 82 de metri lungime, care cântăreşte în jur de 2800 de tone şi poate atinge 18 de noduri. Valoare sa este estimată la 87 de milioane de euro. Iahtul se afla în şantier pentru ca două noi balcoane să fie ataşate, iar motoarele să fie revizuite. Ambarcațiunea a fost construită în 2014, cu aproximativ 87.000.000 de euro.

Iahtul alb andocase în septembrie 2021, după ce, anterior, Vladimir Putin l-a primit pe navă, în largul Mării Negre, pe președintele belarus, Alexandru Lukașenko, care i-a cerut sprijin politic şi economic, pe fondul sancţiunilor occidentale impuse Minskului.

Ziarul Bild scrie că plecarea „în fugă” este cauzată de teamă că iahtul ar putea fi reţinut ca sancţiune pentru situaţia tot mai tensionată din Ucraina. Totuşi, nu datele tehnice au adus ambarcațiunea în atenţia publică, ci, probabilul, proprietarul, care conform presei germane, este preşedintele Rusiei, Vladimir Putin.

După ce publicaţia Kieler Nachrichten a relatat despre modernizarea iahtului, nava a pornit brusc pe mare. Direcţia a fost EST și, potrivit portalului marinetraffic.com, în prezent, este foarte aproape de exclava rusă Kaliningrad.

#iaht #lux #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă că concernul rus Gazprom a înaintat în 2020 o propunere privind reglementarea datoriilor legate de livrările de gaze, însă Guvernul Republicii Moldova a respins inițiativa. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Potrivit lui Ceban, adresarea a venit din partea Gazprom, care a văzut o oportunitate de a propune un acord de reglementare a datoriilor. Șeful Moldovagaz a subliniat însă că nu a fost vorba explicit despre cedarea unor active concrete în acel moment, deși astfel de discuții au existat în trecut.

„Da, adresarea a fost din partea Gazprom-ului, dar atunci Guvernul a refuzat”, a declarat Ceban.

El a explicat că, de-a lungul anilor, inclusiv în anii ’90 și la începutul anilor 2000, au existat diferite discuții privind posibile interese ale Gazprom în sectorul termoenergetic și în alte obiective energetice din Republica Moldova. Totuși, potrivit lui, Guvernul nu a acceptat niciodată astfel de propuneri și nu a semnat documente în acest sens.

Ceban a insistat că datoria pentru gaz este una comercială, nu guvernamentală. „Gazprom livrează gaze către MoldovaGaz în baza unui contract comercial. Datoria nu era a Guvernului. Guvernul niciodată nu a asumat nicio datorie”, a spus el.

Șeful Moldovagaz a amintit că singurul moment când s-a operat un schimb de active contra datorii a fost la crearea MoldovaGaz, subliniind că ulterior această abordare nu a mai fost acceptată.

În anul 2023 Chișinăul a făcut un audit al datoriilor către Gazprom. Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, constituiau 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, declara că este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. Rezultatul auditului nu a fost acceptat de către acționarul majoritar Gazprom.