Iașul îi suflă în ceafă Chișinăului! De pe aeroportul din Republica Moldova au zburat cu 800 mii de mai mulți pasageri

Traficul de pasageri de pe Aeroportul din Chișinăul a fost de 2,3 milioane cu 25% mai mult față de anul 2021, arată datele Autorității Aeronautice Civile.

Cei mai mulți moldoveni au zburat în Antalya – 419 mii de pasageri, cu 77% mai mult față de anul 2021. Istanbul – 272 mii, cu 77,2% mai mult, Londra -184,8 mii pasageri.

Creșterea traficului de pasageri este datorată reluării zborurilor de pe Aeroportul Internațional Chișinău, după perioada pandemică, precum și lansării rutelor noi pe parcursul anului.

În prezent, pe Aeroportul Chișinău operează 10 companii. Este vorba de C.A. „Air Moldova” S.R.L., C.A.„Aerotranscargo” S.R.L., C.A.„Tera Avia” S.R.L., Î.M.C.A „Valan Internaţional Cargo” S.R.L., C.A.„AIM AIR” S.R.L.,C.A.. „Megaviation” S.R.L, C.A. „Pecotox” S.R.L., S.R.L., C.A. „Fly One” S.R.L., C.A. „Fly Pro” S.R.L., C.A.„Hi Sky” S.R.L. şi 2 companii deţin Autorizaţia de operator aerian pentru efectuarea operaţiunilor de lucru aerian: S.R.L. „Diplomat Air”, S.R.L. „Pecotox”.

Companiile aeriene certificate execută curse regulate (4 companii aeriene), zboruri charter şi operaţiuni de lucru aerian.

Repartizarea cotei-părţi a transporturilor de pasageri între companiile aeriene naţionale şi străine care efectuează zboruri regulate în/din Republica Moldova este de 52,1 şi, respectiv, 47,9 la sută.

Pentru comparație de pe Aeroportul de la Iași în anul 2022 au fost transportați 1,5 milioane de pasageri, fiind un record în istoria aerogării ieşene. Pentru anul 2023 aeroportul de peste Prut planifică un trafic de 1,8 milioane de pasageri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pasageri #Aeroport #trafic

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile americane intenționează să înăsprească în curând restricțiile asupra petrolului rusesc, vizând „flota umbră” utilizată pentru transportul acestuia și reducerea volumelor de export pe piața mondială, a declarat Dalip Singh, adjunctul consilierului președintelui SUA pentru securitate națională.

Potrivit acestuia, aceste măsuri vor contribui la privarea de finanțare a mașinăriei militare rusești. „Pe termen scurt, între șase luni și trei ani, dacă ne propunem să reducem veniturile Rusiei din vânzarea de petrol, acest lucru va fi realizat prin intermediul sancțiunilor și altor instrumente care vor viza hidrocarburile lor”, a declarat Singh în cadrul unei conferințe organizate de Carnegie Endowment for International Peace.

De asemenea, oficialul a subliniat că există și alte direcții care trebuie abordate pentru a diminua capacitățile militare ale Rusiei. „Neutralizarea mașinăriei militare rusești depinde de schimbarea intereselor țărilor terțe care produc componente ce ajung, în final, pe câmpul de luptă în favoarea Rusiei, sau de livrările de tranzit ale acestor mărfuri”, a adăugat Singh.

Printre țările care ajută Rusia să obțină componente pentru echipamente militare, Singh a menționat China, India, Turcia și Emiratele Arabe Unite. Totodată, el a subliniat că China este „cel mai mare încălcător” al regimului de sancțiuni impus de SUA.

Țările G7 au introdus un plafon de preț pentru petrolul rusesc la 60 de dolari pe baril și un plafon de 100 de dolari pe baril pentru produsele petroliere. Restricțiile impun ca firmele din țările G7 să nu poată oferi servicii de transport pentru produsele vândute la un preț mai mare decât acest plafon.