Iașul îi suflă în ceafă Chișinăului! De pe aeroportul din Republica Moldova au zburat cu 800 mii de mai mulți pasageri

Traficul de pasageri de pe Aeroportul din Chișinăul a fost de 2,3 milioane cu 25% mai mult față de anul 2021, arată datele Autorității Aeronautice Civile.

Cei mai mulți moldoveni au zburat în Antalya – 419 mii de pasageri, cu 77% mai mult față de anul 2021. Istanbul – 272 mii, cu 77,2% mai mult, Londra -184,8 mii pasageri.

Creșterea traficului de pasageri este datorată reluării zborurilor de pe Aeroportul Internațional Chișinău, după perioada pandemică, precum și lansării rutelor noi pe parcursul anului.

În prezent, pe Aeroportul Chișinău operează 10 companii. Este vorba de C.A. „Air Moldova” S.R.L., C.A.„Aerotranscargo” S.R.L., C.A.„Tera Avia” S.R.L., Î.M.C.A „Valan Internaţional Cargo” S.R.L., C.A.„AIM AIR” S.R.L.,C.A.. „Megaviation” S.R.L, C.A. „Pecotox” S.R.L., S.R.L., C.A. „Fly One” S.R.L., C.A. „Fly Pro” S.R.L., C.A.„Hi Sky” S.R.L. şi 2 companii deţin Autorizaţia de operator aerian pentru efectuarea operaţiunilor de lucru aerian: S.R.L. „Diplomat Air”, S.R.L. „Pecotox”.

Companiile aeriene certificate execută curse regulate (4 companii aeriene), zboruri charter şi operaţiuni de lucru aerian.

Repartizarea cotei-părţi a transporturilor de pasageri între companiile aeriene naţionale şi străine care efectuează zboruri regulate în/din Republica Moldova este de 52,1 şi, respectiv, 47,9 la sută.

Pentru comparație de pe Aeroportul de la Iași în anul 2022 au fost transportați 1,5 milioane de pasageri, fiind un record în istoria aerogării ieşene. Pentru anul 2023 aeroportul de peste Prut planifică un trafic de 1,8 milioane de pasageri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pasageri #Aeroport #trafic

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.