Ieftinire fără precedent a creditului! BNM reduce rata de bază cu 4% până la 6% anual

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a aprobat, în ședința din 20 iunie 2023, o nouă decizie de politică monetară. Aceasta stabilește că rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt este la nivelul de 6,00 la sută anual, cu 4% mai puțin față de ultima decizie a băncii centrale. Totodată, ratele de dobândă la creditele și depozitele overnight ating nivelul de 8,00 la sută, și, respectiv, de 4,00 la sută anual.

Decizia mai prevede că norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă se menține la nivelul de 34,0 la sută din baza de calcul. De asemenea, se menține norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă la nivelul actual de 45,0 la sută din baza de calcul.

Această hotărâre continuă șirul de măsuri stimulative adoptate de BNM în ultima perioadă, cu scopul de a crea condițiile monetare necesare pentru a readuce inflația în proximitatea țintei de 5,0 la sută cu o posibilă deviere de ± 1,5 puncte procentuale.

Decizia vine să susțină echilibrarea economiei naționale prin crearea condițiilor monetare ce vor înviora creditarea, iar cea din urmă va contribui la impulsionarea cererii agregate.

Astfel, informațiile macroeconomice noi disponibile după finalizarea rundei precedente de prognoză confirmă validitatea prognozei BNM despre evoluția inflației.

De asemenea, BNM informează că riscurile și incertitudinile se mențin. Astfel, situația tensionată din regiune, volatilitatea prețurilor la resursele energetice pe plan regional, modalitatea de ajustare a tarifelor la serviciile comunale (gaz natural, energie termică și energie electrică) mențin incertitudinea privind perspectiva inflației pe termen scurt și mediu. Relevantă rămâne și incertitudinea cu privire la producția agricolă din anul curent și din anul viitor.

BNM va monitoriza în continuare cu precauție situația macroeconomică internă și cea externă, riscurile și incertitudinile asupra evoluției inflației pe termen scurt și mediu, astfel încât să ia decizii oportune de politică monetară îndreptate spre asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Rata de bază #credit #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.