Piața imobiliară! Ce se întâmplă cu prețurile apartamentelor din Capitală

20 Iun. 2023, 15:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Iun. 2023, 15:01 // Actual //  bani.md

Prețul mediu al metrului pătrat al apartamentelor de pe piața secundară din Chișinău a constituit 668 de euro în luna mai și a rămas neschimbat pentru a treia lună consecutiv, arată datele Bursei Imobiliare Lara.

Cele mai scumpe imobile sunt în centrul Capitalei – 585 – 918 de euro pentru un metru pătrat, în funcție de numărul de odăi. La Botanica – 871 de euro metrul pătrat, Rîșcani – 850 de euro, Ciocana nouă – 832 de euro și Telecentru – 827 de euro.

În ceea ce privește apartamentele noi, prețul mediu al metrului pătrat a fost în luna mai de 794 de euro și la fel a rămas neschimbat a treia lună consecutiv.

Cel mai scumpe imobile sunt în centrul Chișinăului unde metrul pătrat ajunge să coste – 1065 de euro, la Rîșcani – 923 de euro și Buiucani și Botanica cu câte 807 de euro pentru metrul pătrat. Cele mai ieftine apartamente sunt la Otovasca – 503 de euro metrul pătrat.

Apartamentele cu una și două odăi sunt cele mai căutate, în condițiile în care costul întreținerii este mai mic, respectiv și prețul este mai mare indiferent de zona de amplasare și a tipului de bloc vechi sau nou.

Experții estimează o reducere în continuare a prețului la imobile, dar nu și o revenire la nivelul de dinaintea anului 2022. Piața imobiliară s-a comprimat anul trecut pe fundalul războiului din Ucraina când moldovenii și-au revizuit planurile de achiziție a imobilului. Totodată, și creditele imobiliare s-au scumpit foarte tare, dobânda a ajuns la 20% or, anterior cea mai mare parte a celor care cumpărau apartamente o făceau cu credite imobiliare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.