Importurile în Republica Moldova au înregistrat o scădere de 7,5% în primele două luni ale anului 2024

Conform datelor furnizate de Biroul Național de Statistică, importurile în Republica Moldova au înregistrat o scădere cu 7,5% în perioada ianuarie-februarie 2024 față de aceeași perioadă a anului precedent, totalizând 1 miliard 375 milioane de dolari.

Transportul auto a rămas principalul mod de import, cu o pondere de 78% din volumul total al importurilor, în timp ce transportul feroviar și cel maritim au reprezentat 3,4%, respectiv 3,3%. Importurile din țările Uniunii Europene (UE) au înregistrat o ușoară scădere, cu ponderea acestora în volumul total al importurilor moldovenești coborând de la 48,2% la 47,28%. În schimb, importurile din alte țări au crescut, reprezentând acum 48,94% din totalul importurilor.

În ceea ce privește originea importurilor, topul țărilor care au furnizat cele mai mari volume de mărfuri Moldovei în primele două luni ale anului 2024 a fost condus de Ucraina (19,3% din totalul importurilor), urmată de România (16,1%) și China (11,2%).

Analiza detaliată a evoluției importurilor pe țări arată o creștere semnificativă a importurilor din țări precum Spania (+37%), Ucraina (+40,7%) și Germania (+7,2%), în timp ce volumele importurilor din Rusia au înregistrat o scădere semnificativă (-70,3%).

În ceea ce privește structura importurilor, grupurile de mărfuri cu cote semnificative au inclus gaze și produse industriale derivate din gaze (11,8%), petrol și produse petroliere (11,3%), mașini și echipamente electrice (7,5%), și autovehicule (6,9%).

Aceste date sugerează o evoluție dinamică a comerțului exterior al Republicii Moldova și reflectă schimbările în fluxurile comerciale la nivel global în primele luni ale anului 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#import #reducere #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul pregătește o reorganizare a Autorității Aeronautice Civile (AAC), însă documentele proiectului conțin o neconcordanță cu privire la numărul de angajați ai instituției și impactul financiar al modificărilor propuse.

Potrivit proiectului de hotărâre, efectivul-limită al AAC urmează să crească de la 93 la 96 de unități de personal.

În nota de fundamentare se menționează însă că implementarea proiectului nu necesită alocarea unor resurse financiare suplimentare de la bugetul de stat, iar reorganizarea ar urma să includă modificarea unor subdiviziuni și crearea unui serviciu nou de informare și comunicare cu mass-media.

Ministerul Finanțelor a atras atenția, în procesul de avizare, că majorarea efectivului de la 93 la 96 de angajați presupunea crearea a trei funcții noi și genera cheltuieli suplimentare. Impactul financiar anual fusese estimat la 986,8 mii de lei, dintre care 959 mii de lei pentru fondul de salarizare și 27,8 mii de lei pentru contribuțiile sociale achitate de angajator.

Totodată, Ministerul Finanțelor a remarcat că AAC avea deja posturi vacante. La 30 aprilie 2026, din cele 93 de funcții aprobate, nouă erau neocupate.

În urma observațiilor, autorul proiectului a indicat în sinteza avizelor că propunerea de suplimentare a efectivului-limită cu trei unități de personal a fost exclusă.

Cu toate acestea, în textul proiectului de hotărâre analizat rămâne prevăzută înlocuirea cifrei „93” cu „96”, ceea ce creează o neconcordanță între forma proiectului și răspunsurile oferite în procesul de avizare.

Într-un aviz ulterior, Ministerul Finanțelor a reiterat problema și a menționat că, la 31 mai 2026, AAC avea 93 de funcții aprobate, dintre care 84 ocupate și nouă vacante, rata de încadrare fiind de 90,3%. Ministerul a arătat că nu rezultă clar în ce măsură necesarul de personal nu putea fi acoperit din posturile vacante deja existente.

Proiectul mai extinde atribuțiile AAC în domeniul securității informațiilor cu impact asupra siguranței aviației civile. Autoritatea ar urma să desfășoare activități de certificare, supraveghere și verificare a conformității privind managementul riscurilor de securitate informațională.

De asemenea, este prevăzută crearea unui Serviciu de informare și comunicare cu mass-media, subordonat direct directorului AAC. Acesta ar urma să gestioneze comunicatele de presă, relațiile cu presa, paginile oficiale de social media, conferințele și comunicarea în situații de criză.