În Bulgaria, mafia încă mai are stat: „Toată societatea știe asta”

Dnevnik” se adresează în mod tradițional, la sfârșitul fiecărui an, unor analiști – filozofi, scriitori, politologi, sociologi – pentru a evalua anul care a trecut și a face previziuni pentru anul ce va veni.

Cum a fost anul 2022, când a izbucnit din nou un război în Europa, care pentru majoritatea oamenilor părea imposibil după cel de-al Doilea Război Mondial, care s-a încheiat în 1945 cu victoria asupra lui Hitler și Mussolini. Un an în care regimul lui Putin a amenințat omenirea cu lovituri nucleare.

În care criza provocată de pandemie a fost aproape depășită, dar criza energetică provocată de războiul din Ucraina și dependența puternică a UE de gazul și petrolul rusesc ne-au ajuns din urmă. În context bulgar, un an în care guvernul politic a fost dat jos printr-o moțiune de cenzură și Bulgaria e din nou în spirala alegerilor, conduse de un guvern interimar al președintelui și cu reforme neimplementate.

Era posibil să preconizăm toate acestea acum 12 luni? A reușit cineva să preconizeze faptul că bulgarii vor merge din nou la vot? Citiți analizele pentru 2022 în zilele premergătoare Noului An și așteptările pentru 2023 – după 1 ianuarie. Astăzi citiți analiza lui Asen Asenov, director al Fundației „Edno” pentru Cultură și Arte. Titlul este al ziarului „Dnevnik”.

Reporter: S-a împlinit vreuna dintre așteptările dv. pentru 2022?

Asen Asenov: Distrugerea domeniului cultural după pandemie.

Reporter: Cum ați rezuma acest an tumultuos, în care am auzit în mod repetat amenințarea cu lovituri nucleare și refuzul privind Schengen?

Asen Asenov: Bulgaria a confirmat oficial partenerilor săi europeni că este dependentă de regimul din Rusia și a făcut ca majoritatea pro-europeană din țară să se rușineze de patria sa.

Reporter: Cum ați rezuma anul într-un singur cuvânt?

Asen Asenov: Rămânere în urmă.

Reporter: Care sunt lecțiile importante din 2022 pe care ar trebui să le ducem mai departe?

Asen Asenov: Cea mai importantă lecție este influența subestimată a regimului din Rusia asupra instituțiilor bulgare.

Reporter: A slăbit cumva influența cercurilor de culise asupra resurselor publice sau ariile lor rămân și chiar se extind? Unde este Bulgaria raportat la „mafia își are propria țară”?

Asen Asenov: În Bulgaria, mafia încă mai are un stat, dar toată societatea știe asta.

Reporter: Se emancipează Bulgaria, în ce măsură și-a depășit dependențele rusești?

Asen Asenov: Acesta este un proces a cărui etapă finală pare să înceapă acum. Să sperăm că se încheie înainte de împlinirea a 45 de ani de la instaurarea democrației în țară.

Reporter: Este societatea bulgară mai divizată sau mai unită la sfârșitul anului 2022?

Asen Asenov: Societatea bulgară este în mare măsură divizată din cauza mediului otrăvitor creat de mass-media controlată.

Reporter: Care a fost lucrul (cel mai) pozitiv de anul trecut, în ciuda a tot și a toate?

Asen Asenov: Donația personală de 10.000 de milioane de euro pe care Tenko Nikolov a făcut-o Institutului pentru Calculatoare.

Reporter: Care este cuvântul anului 2022 pentru dv.?

#mafia #sofia #Bulgaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.