În Bulgaria, mafia încă mai are stat: „Toată societatea știe asta”

Dnevnik” se adresează în mod tradițional, la sfârșitul fiecărui an, unor analiști – filozofi, scriitori, politologi, sociologi – pentru a evalua anul care a trecut și a face previziuni pentru anul ce va veni.

Cum a fost anul 2022, când a izbucnit din nou un război în Europa, care pentru majoritatea oamenilor părea imposibil după cel de-al Doilea Război Mondial, care s-a încheiat în 1945 cu victoria asupra lui Hitler și Mussolini. Un an în care regimul lui Putin a amenințat omenirea cu lovituri nucleare.

În care criza provocată de pandemie a fost aproape depășită, dar criza energetică provocată de războiul din Ucraina și dependența puternică a UE de gazul și petrolul rusesc ne-au ajuns din urmă. În context bulgar, un an în care guvernul politic a fost dat jos printr-o moțiune de cenzură și Bulgaria e din nou în spirala alegerilor, conduse de un guvern interimar al președintelui și cu reforme neimplementate.

Era posibil să preconizăm toate acestea acum 12 luni? A reușit cineva să preconizeze faptul că bulgarii vor merge din nou la vot? Citiți analizele pentru 2022 în zilele premergătoare Noului An și așteptările pentru 2023 – după 1 ianuarie. Astăzi citiți analiza lui Asen Asenov, director al Fundației „Edno” pentru Cultură și Arte. Titlul este al ziarului „Dnevnik”.

Reporter: S-a împlinit vreuna dintre așteptările dv. pentru 2022?

Asen Asenov: Distrugerea domeniului cultural după pandemie.

Reporter: Cum ați rezuma acest an tumultuos, în care am auzit în mod repetat amenințarea cu lovituri nucleare și refuzul privind Schengen?

Asen Asenov: Bulgaria a confirmat oficial partenerilor săi europeni că este dependentă de regimul din Rusia și a făcut ca majoritatea pro-europeană din țară să se rușineze de patria sa.

Reporter: Cum ați rezuma anul într-un singur cuvânt?

Asen Asenov: Rămânere în urmă.

Reporter: Care sunt lecțiile importante din 2022 pe care ar trebui să le ducem mai departe?

Asen Asenov: Cea mai importantă lecție este influența subestimată a regimului din Rusia asupra instituțiilor bulgare.

Reporter: A slăbit cumva influența cercurilor de culise asupra resurselor publice sau ariile lor rămân și chiar se extind? Unde este Bulgaria raportat la „mafia își are propria țară”?

Asen Asenov: În Bulgaria, mafia încă mai are un stat, dar toată societatea știe asta.

Reporter: Se emancipează Bulgaria, în ce măsură și-a depășit dependențele rusești?

Asen Asenov: Acesta este un proces a cărui etapă finală pare să înceapă acum. Să sperăm că se încheie înainte de împlinirea a 45 de ani de la instaurarea democrației în țară.

Reporter: Este societatea bulgară mai divizată sau mai unită la sfârșitul anului 2022?

Asen Asenov: Societatea bulgară este în mare măsură divizată din cauza mediului otrăvitor creat de mass-media controlată.

Reporter: Care a fost lucrul (cel mai) pozitiv de anul trecut, în ciuda a tot și a toate?

Asen Asenov: Donația personală de 10.000 de milioane de euro pe care Tenko Nikolov a făcut-o Institutului pentru Calculatoare.

Reporter: Care este cuvântul anului 2022 pentru dv.?

#mafia #sofia #Bulgaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova se confruntă cu trei provocări structurale majore: o cerere de piață insuficientă, dificultăți financiare și deficit de forță de muncă calificată, arată expertul Stas Madan, de la centrul analitic Expert-Grup, într-un interviu pentru HotNews.ro.

Potrivit acestuia, noua echipă guvernamentală condusă de premierul desemnat Alexandru Munteanu va trebui să abordeze aceste probleme cu o strategie economică orientată spre productivitate, exporturi și investiții străine.

„Cea mai mare provocare rămâne deficitul de cont curent și cel comercial, care se leagă direct de cererea internă scăzută. Guvernul trebuie să stimuleze productivitatea și să substituie importurile prin produse locale competitive”, a explicat Madan.

Economistul susține că, deși în spațiul public se vorbește mult despre deficitul bugetar sau datoria publică, acestea nu reprezintă, de fapt, cele mai presante riscuri. „Problema reală este cum reușim să producem mai mult, să vindem mai mult și să reducem dependența de importuri”, a subliniat el.

În opinia lui Stas Madan, Moldova trebuie să găsească mecanisme de atragere a investițiilor străine, în pofida riscurilor de securitate generate de războiul din Ucraina. „Alexandru Munteanu are experiență în domeniul investițiilor, dar va trebui să convingă firmele că Moldova este o țară sigură și predictibilă pentru afaceri”, a spus expertul.

Totodată, procesul de integrare europeană necesită o implementare atentă a directivelor UE:

„Riscul este să transpunem directivele mecanic, fără adaptare. Asta poate afecta companiile locale. Trebuie implicat mediul de afaceri și analizate impacturile fiecărei decizii”, avertizează Madan.

În privința pieței muncii, expertul menționează un paradox: rata șomajului este scăzută (3–4%), dar rata participării economice este una dintre cele mai mici din Europa.

„Avem rezerve interne care pot fi readuse pe piața muncii. Trebuie investiții mai mari în formare profesională, recalificare și măsuri active de ocupare”, afirmă Madan.
El mai spune că Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă are programe teoretic bine concepute, dar subfinanțate, iar Moldova alocă mult mai puține resurse pentru stimularea ocupării decât alte state din regiune.

Totuși, Stas Madan notează că noul guvern pornește de pe un fundal economic mai stabil: inflația, care a atins aproape 70% în ultimii patru ani, a coborât în septembrie 2025 la 6,9%, apropiindu-se de ținta Băncii Naționale.

„Presiunea prețurilor s-a diminuat, ceea ce oferă noului executiv mai mult spațiu pentru investiții și dezvoltare, nu doar pentru gestionarea crizelor”, a concluzionat expertul.