În Bulgaria, mafia încă mai are stat: „Toată societatea știe asta”

Dnevnik” se adresează în mod tradițional, la sfârșitul fiecărui an, unor analiști – filozofi, scriitori, politologi, sociologi – pentru a evalua anul care a trecut și a face previziuni pentru anul ce va veni.

Cum a fost anul 2022, când a izbucnit din nou un război în Europa, care pentru majoritatea oamenilor părea imposibil după cel de-al Doilea Război Mondial, care s-a încheiat în 1945 cu victoria asupra lui Hitler și Mussolini. Un an în care regimul lui Putin a amenințat omenirea cu lovituri nucleare.

În care criza provocată de pandemie a fost aproape depășită, dar criza energetică provocată de războiul din Ucraina și dependența puternică a UE de gazul și petrolul rusesc ne-au ajuns din urmă. În context bulgar, un an în care guvernul politic a fost dat jos printr-o moțiune de cenzură și Bulgaria e din nou în spirala alegerilor, conduse de un guvern interimar al președintelui și cu reforme neimplementate.

Era posibil să preconizăm toate acestea acum 12 luni? A reușit cineva să preconizeze faptul că bulgarii vor merge din nou la vot? Citiți analizele pentru 2022 în zilele premergătoare Noului An și așteptările pentru 2023 – după 1 ianuarie. Astăzi citiți analiza lui Asen Asenov, director al Fundației „Edno” pentru Cultură și Arte. Titlul este al ziarului „Dnevnik”.

Reporter: S-a împlinit vreuna dintre așteptările dv. pentru 2022?

Asen Asenov: Distrugerea domeniului cultural după pandemie.

Reporter: Cum ați rezuma acest an tumultuos, în care am auzit în mod repetat amenințarea cu lovituri nucleare și refuzul privind Schengen?

Asen Asenov: Bulgaria a confirmat oficial partenerilor săi europeni că este dependentă de regimul din Rusia și a făcut ca majoritatea pro-europeană din țară să se rușineze de patria sa.

Reporter: Cum ați rezuma anul într-un singur cuvânt?

Asen Asenov: Rămânere în urmă.

Reporter: Care sunt lecțiile importante din 2022 pe care ar trebui să le ducem mai departe?

Asen Asenov: Cea mai importantă lecție este influența subestimată a regimului din Rusia asupra instituțiilor bulgare.

Reporter: A slăbit cumva influența cercurilor de culise asupra resurselor publice sau ariile lor rămân și chiar se extind? Unde este Bulgaria raportat la „mafia își are propria țară”?

Asen Asenov: În Bulgaria, mafia încă mai are un stat, dar toată societatea știe asta.

Reporter: Se emancipează Bulgaria, în ce măsură și-a depășit dependențele rusești?

Asen Asenov: Acesta este un proces a cărui etapă finală pare să înceapă acum. Să sperăm că se încheie înainte de împlinirea a 45 de ani de la instaurarea democrației în țară.

Reporter: Este societatea bulgară mai divizată sau mai unită la sfârșitul anului 2022?

Asen Asenov: Societatea bulgară este în mare măsură divizată din cauza mediului otrăvitor creat de mass-media controlată.

Reporter: Care a fost lucrul (cel mai) pozitiv de anul trecut, în ciuda a tot și a toate?

Asen Asenov: Donația personală de 10.000 de milioane de euro pe care Tenko Nikolov a făcut-o Institutului pentru Calculatoare.

Reporter: Care este cuvântul anului 2022 pentru dv.?

#mafia #sofia #Bulgaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Companiile petroliere din Rusia s-ar putea confrunta, în lunile următoare, cu necesitatea reducerii a producției, pe fondul intensificării presiunilor din partea Statelor Unite și a Europei, care limitează exporturile de țiței rusesc și contribuie la supraîncărcarea stocurilor. Evoluția ar putea afecta serios veniturile Kremlinului, scrie REUTERS.

Deși sancțiunile occidentale și reducerea achizițiilor europene au fost masive în ultimii ani, exporturile de petrol ale Rusiei au rămas relativ stabile. Moscova a reușit să redirecționeze o mare parte din livrările maritime către China, India și Turcia, utilizând inclusiv așa-numita „flotă din umbră”, petroliere vechi și neasigurate, și oferind reduceri consistente pentru a atrage cumpărători.

În prezent însă, această stabilitate începe să se erodeze. În ultimele luni, volumele de export au scăzut după ce președintele american Donald Trump a înăsprit sancțiunile și a introdus taxe pentru importurile de produse petroliere indiene obținute din țiței rusesc. În paralel, Uniunea Europeană a interzis importul de combustibili produși din petrol rusesc, ceea ce a redus suplimentar cererea.

Potrivit companiei de analiză Kpler, exporturile maritime ale Rusiei au coborât în ianuarie la 3,4 milioane de barili pe zi, față de 3,8 milioane în decembrie. Pentru februarie este anticipată o scădere până la circa 2,8 milioane de barili pe zi. În același timp, volumele de petrol rusesc aflate pe nave au atins un nivel record de aproximativ 150 de milioane de barili, iar multe petroliere și-au redus viteza, semnal tipic al slăbirii cererii.

Situația ar putea deveni și mai dificilă dacă va fi adoptată propunerea Comisiei Europene privind interzicerea totală a activităților care sprijină exportul maritim de petrol rusesc, măsură ce ar depăși cadrul sancțiunilor actuale.

Presiunea asupra Moscovei ar putea crește și din partea Indiei, cel mai mare cumpărător de petrol rusesc transportat pe mare. New Delhi analizează limitarea achizițiilor în cadrul negocierilor comerciale cu SUA, deși autoritățile indiene nu au confirmat oficial un astfel de angajament.

Datele Kpler arată că India a importat anul trecut circa 1,7 milioane de barili pe zi de petrol rusesc, aproximativ jumătate din exporturile maritime ale Moscovei. În ianuarie, volumul a scăzut la 1,1 milioane barili pe zi, iar după o posibilă ușoară revenire în februarie, analiștii anticipează un declin semnificativ din martie.

Potrivit Reuters, trei dintre cele mai mari rafinării din India, Indian Oil, Bharat Petroleum și Reliance Industries, au oprit deja achizițiile de țiței rusesc. Totuși, este puțin probabil ca importurile indiene să înceteze complet. Rafinăria Nayara Energy, parțial deținută de Rosneft, ar urma să continue cumpărările, deși unitatea va intra în mentenanță timp de o lună începând din aprilie.

O parte din volumele eliberate ar putea fi absorbite de rafinăriile independente din China, însă capacitatea acestora este limitată. Anul trecut, Rusia furniza deja circa o cincime din importurile totale de petrol ale Chinei, iar Beijingul evită, de regulă, dependența excesivă de un singur furnizor.