În Bulgaria, mafia încă mai are stat: „Toată societatea știe asta”

Dnevnik” se adresează în mod tradițional, la sfârșitul fiecărui an, unor analiști – filozofi, scriitori, politologi, sociologi – pentru a evalua anul care a trecut și a face previziuni pentru anul ce va veni.

Cum a fost anul 2022, când a izbucnit din nou un război în Europa, care pentru majoritatea oamenilor părea imposibil după cel de-al Doilea Război Mondial, care s-a încheiat în 1945 cu victoria asupra lui Hitler și Mussolini. Un an în care regimul lui Putin a amenințat omenirea cu lovituri nucleare.

În care criza provocată de pandemie a fost aproape depășită, dar criza energetică provocată de războiul din Ucraina și dependența puternică a UE de gazul și petrolul rusesc ne-au ajuns din urmă. În context bulgar, un an în care guvernul politic a fost dat jos printr-o moțiune de cenzură și Bulgaria e din nou în spirala alegerilor, conduse de un guvern interimar al președintelui și cu reforme neimplementate.

Era posibil să preconizăm toate acestea acum 12 luni? A reușit cineva să preconizeze faptul că bulgarii vor merge din nou la vot? Citiți analizele pentru 2022 în zilele premergătoare Noului An și așteptările pentru 2023 – după 1 ianuarie. Astăzi citiți analiza lui Asen Asenov, director al Fundației „Edno” pentru Cultură și Arte. Titlul este al ziarului „Dnevnik”.

Reporter: S-a împlinit vreuna dintre așteptările dv. pentru 2022?

Asen Asenov: Distrugerea domeniului cultural după pandemie.

Reporter: Cum ați rezuma acest an tumultuos, în care am auzit în mod repetat amenințarea cu lovituri nucleare și refuzul privind Schengen?

Asen Asenov: Bulgaria a confirmat oficial partenerilor săi europeni că este dependentă de regimul din Rusia și a făcut ca majoritatea pro-europeană din țară să se rușineze de patria sa.

Reporter: Cum ați rezuma anul într-un singur cuvânt?

Asen Asenov: Rămânere în urmă.

Reporter: Care sunt lecțiile importante din 2022 pe care ar trebui să le ducem mai departe?

Asen Asenov: Cea mai importantă lecție este influența subestimată a regimului din Rusia asupra instituțiilor bulgare.

Reporter: A slăbit cumva influența cercurilor de culise asupra resurselor publice sau ariile lor rămân și chiar se extind? Unde este Bulgaria raportat la „mafia își are propria țară”?

Asen Asenov: În Bulgaria, mafia încă mai are un stat, dar toată societatea știe asta.

Reporter: Se emancipează Bulgaria, în ce măsură și-a depășit dependențele rusești?

Asen Asenov: Acesta este un proces a cărui etapă finală pare să înceapă acum. Să sperăm că se încheie înainte de împlinirea a 45 de ani de la instaurarea democrației în țară.

Reporter: Este societatea bulgară mai divizată sau mai unită la sfârșitul anului 2022?

Asen Asenov: Societatea bulgară este în mare măsură divizată din cauza mediului otrăvitor creat de mass-media controlată.

Reporter: Care a fost lucrul (cel mai) pozitiv de anul trecut, în ciuda a tot și a toate?

Asen Asenov: Donația personală de 10.000 de milioane de euro pe care Tenko Nikolov a făcut-o Institutului pentru Calculatoare.

Reporter: Care este cuvântul anului 2022 pentru dv.?

#mafia #sofia #Bulgaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Costurile în sectorul construcțiilor au continuat să crească în 2024, însă într-un ritm mai moderat comparativ cu anii anteriori, arată datele Băncii Naționale a Moldovei. Scumpirile au fost generate în special de materialele de construcție și de lucrările de construcție-montaj. După avansul accelerat din perioada 2020–2022, indicele prețurilor în construcții și-a temperat semnificativ ritmul de creștere în 2024, evoluție determinată de încetinirea scumpirilor în segmentul lucrărilor.

Activitatea de autorizare denotă o concentrare în municipiul Chișinău și regiunea centru. La sfârșitul anului trecut, aproximativ 37,4% dintre autorizațiile pentru imobile rezidențiale au fost emise în capitală, pondere aflată în scădere cu 4,5 puncte procentuale față de 2023. Regiunea centrală a câștigat însă teren, majorându-și ponderea cu 4,2%. În celelalte regiuni nu s-au înregistrat variații semnificative. În total, au fost eliberate 2.276 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în creștere ușoară, cu 1,1% față de anul precedent, dar numărul autorizațiilor pentru clădiri nerezidențiale a scăzut puternic, cu 16,4%, ajungând la 972. Spre finalul anului, în trimestrul IV, se observă o creștere vizibilă a volumului de autorizații, semnalând o intensificare a activității în construcții.

În pofida dinamismului pe partea de autorizare, numărul locuințelor finalizate a scăzut considerabil. Pe parcursul anului 2024 au fost date în exploatare 5,2 mii de unități locative, cu 24,7% mai puține decât anul precedent. Suprafața totală a locuințelor finalizate a însumat 450,7 mii metri pătrați, în scădere cu 18,3% față de 2023. Atât numărul, cât și suprafața locuințelor noi rămân însă peste nivelurile din 2022, anul cu cele mai reduse valori din ultimul deceniu. Chișinăul își menține dominația, 58,2% dintre locuințele finalizate fiind situate în capitală. În același timp, suprafața medie a locuințelor a scăzut pronunțat în regiunea Sud și UTA Găgăuzia, în timp ce în Chișinău a crescut ușor, ajungând la 75,5 m².

Pe piața rezidențială, prețurile de ofertă au continuat să crească pe tot parcursul anului 2024, cu dinamici mai accentuate în trimestrele I și IV. Indicele RPPI a crescut cu 25,6%, de 5,6 ori mai rapid decât în 2023, atingând nivelul de 178,8% — cel mai ridicat înregistrat vreodată. Scumpirile au fost susținute atât de piața primară, unde RPPI a avansat cu circa 19,4%, cât și de piața secundară, unde creșterea a fost de 28,2% față de finalul anului anterior.

Cererea puternică este alimentată în continuare de creditarea ipotecară. În 2024 au fost acordate credite noi în valoare totală de 8,1 miliarde lei, cu 143% mai mult decât în 2023, iar trimestrul IV a înregistrat cel mai mare volum de credite ipotecare din întreg anul. Ratele de bază reduse, încrederea consumatorilor și programele guvernamentale de sprijin pentru achiziția primei locuințe au stimulat considerabil accesarea de împrumuturi. Ca urmare, ponderea creditelor acordate persoanelor fizice în PIB a ajuns la un nivel record.

Potrivit BNM, evoluțiile din 2024 sugerează menținerea unei oferte stabile pe termen scurt, cu perspective de extindere pe termen mediu, în timp ce cererea ar putea fi influențată negativ în 2025 de incertitudinile geopolitice, costurile în creștere și accesul mai restrictiv la finanțare. Totuși, presiunea pe prețurile locuințelor noi rămâne ridicată, iar piața imobiliară continuă să fie unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei naționale.