FIA a lansat Cartea Albă 2025: opt domenii de reformă pentru accelerarea integrării europene

Asociația Investitorilor Străini din Republica Moldova (FIA) a prezentat cea de-a noua ediție a Cărții Albe 2025 – document strategic considerat principalul instrument de dialog dintre mediul de afaceri și autorități. Publicația apare în contextul noului statut al Republicii Moldova de țară candidată la Uniunea Europeană și pune pe masă o agendă amplă de reforme menite să îmbunătățească mediul economic și să accelereze convergența europeană.

Cartea Albă este aliniată cu documentele guvernamentale care structurează parcursul de aderare – Agenda de Reforme aferentă Planului de Creștere al Republicii Moldova pentru anii 2025-2027 și Programul Național de Aderare 2025–2029. Experții au evaluat nivelul de compatibilitate la circa 85–90%, ceea ce, potrivit FIA, confirmă rolul organizației ca partener strategic al Guvernului în procesul de integrare.

„Interesul nostru comun, ca investitori, este foarte clar: reguli de joc transparente, stabile și previzibile. Cartea Albă 2025 reflectă nu doar provocările de astăzi, ci și viziunea noastră comună asupra modului în care Moldova poate deveni mai competitivă, mai durabilă și mai atractivă pentru investiții pe termen lung. Ne așteptăm ca acest document și dialogul care va urma cu autoritățile statului să devină baza unei noi etape de cooperare pentru îmbunătățirea mediului de afaceri în Republica Moldova”, a declarat Alphan Akpece, președintele FIA și Director General – Efes Vitanta Moldova Brewery.

Ediția din acest an propune opt capitole de reformă, fiecare acoperind un domeniu strategic. Investitorii solicită continuarea reformei justiției și consolidarea statului de drept, un sistem fiscal previzibil și digitalizat, ajustări pe piața muncii și legarea educației de necesitățile economiei, modernizarea cadrului concurențial, politici pentru tranziția verde, măsuri pentru accelerarea transformării digitale și competitivității telecomunicațiilor, reforme în agricultură și regimul funciar, precum și consolidarea sistemului financiar.

Documentul include recomandări pentru dezvoltarea competențelor digitale, extinderea învățământului dual, simplificarea reglementărilor, stimularea investițiilor în energie regenerabilă, trecerea etapizată la 5G, digitalizarea cadastrului, transparența tranzacțiilor funciare și accelerarea inovațiilor fintech. Scopul general este crearea unui cadru predictibil, comparabil cu standardele europene, care să favorizeze investițiile și creșterea economică.

Cartea Albă este elaborată anual din 2005, iar peste 80% dintre recomandările sale sunt preluate de autorități, potrivit FIA. Ediția 2025 continuă această tradiție și reflectă angajamentul investitorilor străini de a susține transformarea economică a Republicii Moldova prin reforme consecvente, instituții puternice și dialog deschis.

FIA reunește 24 de companii din 14 țări, cu investiții cumulate de peste 2,6 miliarde de euro și peste 20 000 de angajați în sectoare, precum agricultură, vinificație, telecomunicații, IT, sănătate, industrie petrolieră, produse farmaceutice și sector bancar.

#fia #cartea alba 2025 #integrare europeana #reforme

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.