România, Bulgaria și Grecia pun în mișcare coridorul Marea Neagră – Marea Egee. Ruta are extensie spre Moldova

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM) au continuat să se reducă în luna iulie și au coborât la 5,208 miliarde de euro la 24 iulie, potrivit celor mai recente date publicate de instituție.

Comparativ cu 30 iunie, când rezervele se situau la 5,216 miliarde de euro, acestea au scăzut cu 7,8 milioane de euro. Față de 26 iunie, diminuarea este de 11,5 milioane de euro, când activele oficiale de rezervă însumau 5,220 miliarde de euro.

Cea mai mare componentă a rezervelor valutare rămân valorile mobiliare, care totalizau 4,609 miliarde de euro la 24 iulie, reprezentând aproximativ 88,5% din totalul activelor oficiale de rezervă.

În același timp, disponibilitățile și plasamentele la termen au crescut până la 580,3 milioane de euro, față de 493,7 milioane de euro la sfârșitul lunii iunie. Majoritatea acestor fonduri sunt păstrate la alte bănci centrale, Banca Reglementelor Internaționale (BRI) și Fondul Monetar Internațional (FMI).

Rezervele de aur ale BNM au urcat de la 8,44 milioane de euro la 30 iunie la 8,55 milioane de euro la 24 iulie, în timp ce deținerile de Drepturi Speciale de Tragere (DST) s-au redus la 9,89 milioane de euro, de la 10,83 milioane de euro la sfârșitul lunii iunie.