În Moldova a ajuns al doilea lot de vaccinuri împotriva COVID 19 prin intermediul COVAX

La data de 19 martie curent, Republica Moldova a recepționat cel de-al doilea lot de vaccinuri, Pfizer-BioNTech, împotriva COVID-19 prin intermediul COVAX. Astfel au fost livrate 24,570 de doze într-un parteneriat dintre CEPI, Gavi, UNICEF și OMS.

Aceasta este deja a doua livrare COVAX în Republica Moldova, dozele de vaccin vor fi utilizate pentru prima etapă de imunizare.

„Campania de vaccinare din Republica Moldova este în curs de desfășurare, iar lotul de vaccinuri livrat astăzi în cadrul platformei COVAX ne va permite să vaccinăm alte categorii de populație incluse în prima etapă de imunizare. Mulțumim partenerilor de dezvoltare care au contribuit la accelerarea procesului de livrare a vaccinurilor în țară”, a declarat secretarul de stat al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Denis Cernelea.

Prin intermediul USAID, Statele Unite accelerează accesul global la vaccinuri sigure și eficiente împotriva COVID-19 cu o contibuție de 4 miliarde de dolari către GAVI, Agenția vaccinurilor.

Echipa Europa, ce reunește UE și statele sale membre, a contribuit la COVAX cu peste 2,2 miliarde de euro, inclusiv alte 900 milioane de euro promise recent de Germania.

„Uniunea Europeană și statele sale membre și-au arătat sprijinul continuu, în spiritul Echipei Europa, pentru livrarea vaccinurilor atât de necesare în Republica Moldova. Platforma COVAX, la care UE și întreaga Echipa Europa contribuie cel mai mult, continuă livrările de vaccinuri, așa cum vedem astăzi din nou. Acest lot va permite vaccinarea mai multor persoane și salvarea mai multor vieți. Accesul la vaccinuri sigure, eficiente și accesibile este esențial pentru a pune capăt pandemiei.”, a declarat Peter Michalko.

Prin intermediul suportului oferit de COVAX, Moldova va primi și sprijin suplimentar în valoare de aproximativ 90.000 de dolari pentru achiziționarea frigiderelor, care sunt necesare pentru păstrarea vaccinurilor.

#COVAX #vaccinuri #COVID-19

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.