În Moldova nu au ajuns doze din lotul cu probleme al vaccinului AstraZaneca

Mai multe țări au decis suspendarea vaccinării cu AstraZeneca, nouă în total, ca măsură de prevenție, după ce au fost raportate mai multe efecte secundare severe. Primul stat care a luat această hotărâre a fost Austria, care a suspendat utilizarea lotului de vaccin COVID-19, ABV5300, în urma decesului unei persoane.

Lotul ABV5300 a fost livrat în 17 țări din UE și cuprinde un milion de doze de vaccin. Republica Moldova nu se regăsește în lista acestor state.

Autoritățile competente din Austria au suspendat utilizarea unui lot de vaccin COVID-19 AstraZeneca (numărul lotului ABV5300), după ce o persoană a fost diagnosticată cu tromboză multiplă, adică formarea de cheaguri în vasele de sânge, și a murit, iar alta a fost internată cu embolie pulmonară (blocaj în arterele plămânilor), scrie SafeNews.md

Statele care au primit vaccinuri din lotul “cu probleme” sunt: Austria, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Estonia, Franța, Grecia, Islanda, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia, Spania, Suedia.

Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a studiat semnalările primite din mai multe state ale UE privind cazuri de tromboză diagnosticate după injecții cu vaccinul anti-COVID-19 produs de AstraZeneca și a recomandat joi continuarea administrării” vaccinului anti-COVID-19 produs de AstraZeneca, subliniind că la ora actuală nimic nu demonstrează riscul unei coagulări sanguine mai puternice (tromboze) în cazul persoanelor vaccinate cu acest ser.

#AstraZeneca #vaccinat împotriva covid #vaccin COVID-19 #vaccin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dosarul fraudelor de la sanatoriul „Speranța” din Vadul lui Vodă avansează cu pași mici, după ce Curtea de Apel Chișinău a respins recursul Procuraturii și a menținut arestul la domiciliu pentru directoarea instituției, Olga Arseni, directorul adjunct și un intermediar. Decizia, pronunțată pe 1 iulie, confirmă hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, care pe 12 iunie schimbase arestul preventiv în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Procurorii contestă măsura, invocând riscuri de influențare a martorilor, distrugere de probe și obstrucționarea anchetei. Până în prezent, anchetatorii au audiat angajați ai sanatoriului, au ridicat documente contabile și au trimis multiple interpelări către instituții publice. Investigația, spun procurorii, este abia la jumătate, iar volumul de probă ce urmează a fi administrat necesită limitarea libertății acuzaților.

Arseni și complicii săi au fost reținuți pe 27 mai, sub acuzațiile de corupere pasivă, trafic de influență și delapidarea averii străine. Potrivit Centrului Național Anticorupție, directoarea ar fi cerut mită între 10.000 și 40.000 de lei pentru aranjarea licitațiilor publice și pentru a tolera nereguli grave în gestionarea sanatoriului. De asemenea, o parte din plățile făcute de pacienți pentru tratamente balneare nu era trecută în contabilitate, banii fiind deturnați în scopuri personale.