În Moldova nu au ajuns doze din lotul cu probleme al vaccinului AstraZaneca

Mai multe țări au decis suspendarea vaccinării cu AstraZeneca, nouă în total, ca măsură de prevenție, după ce au fost raportate mai multe efecte secundare severe. Primul stat care a luat această hotărâre a fost Austria, care a suspendat utilizarea lotului de vaccin COVID-19, ABV5300, în urma decesului unei persoane.

Lotul ABV5300 a fost livrat în 17 țări din UE și cuprinde un milion de doze de vaccin. Republica Moldova nu se regăsește în lista acestor state.

Autoritățile competente din Austria au suspendat utilizarea unui lot de vaccin COVID-19 AstraZeneca (numărul lotului ABV5300), după ce o persoană a fost diagnosticată cu tromboză multiplă, adică formarea de cheaguri în vasele de sânge, și a murit, iar alta a fost internată cu embolie pulmonară (blocaj în arterele plămânilor), scrie SafeNews.md

Statele care au primit vaccinuri din lotul “cu probleme” sunt: Austria, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Estonia, Franța, Grecia, Islanda, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia, Spania, Suedia.

Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a studiat semnalările primite din mai multe state ale UE privind cazuri de tromboză diagnosticate după injecții cu vaccinul anti-COVID-19 produs de AstraZeneca și a recomandat joi continuarea administrării” vaccinului anti-COVID-19 produs de AstraZeneca, subliniind că la ora actuală nimic nu demonstrează riscul unei coagulări sanguine mai puternice (tromboze) în cazul persoanelor vaccinate cu acest ser.

#AstraZeneca #vaccinat împotriva covid #vaccin COVID-19 #vaccin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.