În Moldova nu au ajuns doze din lotul cu probleme al vaccinului AstraZaneca

Mai multe țări au decis suspendarea vaccinării cu AstraZeneca, nouă în total, ca măsură de prevenție, după ce au fost raportate mai multe efecte secundare severe. Primul stat care a luat această hotărâre a fost Austria, care a suspendat utilizarea lotului de vaccin COVID-19, ABV5300, în urma decesului unei persoane.

Lotul ABV5300 a fost livrat în 17 țări din UE și cuprinde un milion de doze de vaccin. Republica Moldova nu se regăsește în lista acestor state.

Autoritățile competente din Austria au suspendat utilizarea unui lot de vaccin COVID-19 AstraZeneca (numărul lotului ABV5300), după ce o persoană a fost diagnosticată cu tromboză multiplă, adică formarea de cheaguri în vasele de sânge, și a murit, iar alta a fost internată cu embolie pulmonară (blocaj în arterele plămânilor), scrie SafeNews.md

Statele care au primit vaccinuri din lotul “cu probleme” sunt: Austria, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Estonia, Franța, Grecia, Islanda, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia, Spania, Suedia.

Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a studiat semnalările primite din mai multe state ale UE privind cazuri de tromboză diagnosticate după injecții cu vaccinul anti-COVID-19 produs de AstraZeneca și a recomandat joi continuarea administrării” vaccinului anti-COVID-19 produs de AstraZeneca, subliniind că la ora actuală nimic nu demonstrează riscul unei coagulări sanguine mai puternice (tromboze) în cazul persoanelor vaccinate cu acest ser.

#AstraZeneca #vaccinat împotriva covid #vaccin COVID-19 #vaccin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.