În plin deficit energetic, România resuscitează infama taxă pe stâlp

30 Dec. 2024, 18:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
30 Dec. 2024, 18:29 // Actual //  Ursu Victor

Guvernul a surprins sectorul economic cu o măsură fiscală anunțată pe final de an – reintroducerea taxei pe stâlp, o impozitare de 1,5% aplicată construcțiilor speciale, inclusiv stâlpi, antene și alte infrastructuri similare. Decizia a fost inclusă în Ordonanța de Urgență privind măsurile fiscal-bugetare pentru fundamentarea bugetului pe 2025, urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie, scrie businessmagazin.ro.

Specialiștii din domeniul energetic atrag atenția asupra impactului negativ al acestei măsuri. „Ne gândeam să investim într-un parc solar, dar punem frână la tot. Recalculăm tot. Nu se poate să introduci o astfel de taxă în plin deficit de energie”, a declarat un expert din industrie.

Federația Patronală a Energiei (FPE) a exprimat o poziție fermă împotriva taxei, susținând că măsura a fost propusă fără o consultare prealabilă și subliniază că aceasta descurajează investițiile, afectează locurile de muncă și pune presiune pe prețurile finale. „Impozitul, aplicat retroactiv asupra investițiilor deja realizate, poate duce la scumpiri, reducerea consumului și creșterea inflației”, a adăugat FPE.

Asociația Energia Inteligentă avertizează că această taxă va avea consecințe directe asupra consumatorilor. „Analizând doar valorile clădirilor speciale din sectorul gazelor naturale, am evaluat o creștere a prețului la gaze cu aproximativ 2,7% față de prețul plafonat existent în prezent”, a explicat organizația.

În plus, măsura riscă să frâneze investițiile în infrastructura critică, afectând tranziția energetică și securitatea aprovizionării.

Taxa pe stâlp a fost introdusă inițial de Guvernul Ponta, dar ulterior eliminată în timpul Guvernului Dragnea, după critici similare privind impactul economic. Acum, reintroducerea acesteia într-un context economic marcat de instabilitate ridică întrebări legate de sustenabilitatea măsurii.

Industria cere dialog și reanalizarea propunerii, avertizând că efectele ar putea fi dezastruoase pe termen mediu și lung. Decizia finală privind forma de aplicare a taxei urmează să fie luată astăzi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

16 Mart. 2026, 17:35
 // Categoria: Uncategorized // Autor:  Grîu Tatiana
16 Mart. 2026, 17:35 // Uncategorized //  Grîu Tatiana

Republica Moldova ar putea deveni țara cu cea mai rapidă creștere a PIB-ului pe cap de locuitor în perioada 2026–2030, potrivit unor estimări publicate de Fondul Monetar Internațional (FMI) și analizate de platforma Visual Capitalist.

Conform prognozelor, PIB-ul pe cap de locuitor al Moldovei ar urma să crească cu aproximativ 53% până în anul 2030, cel mai mare ritm dintre toate statele analizate. Indicatorul măsoară valoarea bunurilor și serviciilor produse într-o economie raportată la numărul de locuitori și este considerat unul dintre principalele repere pentru nivelul de trai.

În clasamentul țărilor cu cea mai rapidă creștere economică pe cap de locuitor, Moldova este urmată de Guyana (44,8%), Turkmenistan (38,1%), Serbia (36,6%) și Armenia (33,9%). În top se mai regăsesc Albania, Insulele Marshall, Mauritius, Kazahstan și China.

Analiza arată că majoritatea statelor cu ritmuri accelerate de creștere sunt economii emergente, unde reformele economice, dezvoltarea unor noi industrii și creșterea investițiilor pot genera salturi rapide ale veniturilor pe cap de locuitor.

Totodată, mai multe economii din Europa de Est și de Sud-Est apar în clasamentul primelor 25 de țări, inclusiv Serbia, Albania, Bulgaria, Polonia, Georgia și Lituania. Potrivit experților, aceste state beneficiază de investiții în creștere, modernizare economică și integrare tot mai profundă în piața europeană.

Pe de altă parte, atunci când este analizată creșterea în termeni absoluți a veniturilor pe cap de locuitor, clasamentul este dominat de economii foarte dezvoltate. Liechtenstein ar urma să înregistreze cea mai mare majorare, cu aproximativ 39 400 de dolari în plus per persoană până în 2030, urmat de Islanda, Irlanda, Qatar și Elveția.

Unele state apar în ambele clasamente – atât la creșterea procentuală, cât și la cea absolută. Printre acestea se numără Islanda, Guyana și Lituania, economii care combină ritmuri rapide de dezvoltare cu majorări consistente ale veniturilor populației.

Datele utilizate în analiză provin din prognozele FMI, iar PIB-ul pe cap de locuitor este calculat în dolari.