În plin deficit energetic, România resuscitează infama taxă pe stâlp

Guvernul a surprins sectorul economic cu o măsură fiscală anunțată pe final de an – reintroducerea taxei pe stâlp, o impozitare de 1,5% aplicată construcțiilor speciale, inclusiv stâlpi, antene și alte infrastructuri similare. Decizia a fost inclusă în Ordonanța de Urgență privind măsurile fiscal-bugetare pentru fundamentarea bugetului pe 2025, urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie, scrie businessmagazin.ro.

Specialiștii din domeniul energetic atrag atenția asupra impactului negativ al acestei măsuri. „Ne gândeam să investim într-un parc solar, dar punem frână la tot. Recalculăm tot. Nu se poate să introduci o astfel de taxă în plin deficit de energie”, a declarat un expert din industrie.

Federația Patronală a Energiei (FPE) a exprimat o poziție fermă împotriva taxei, susținând că măsura a fost propusă fără o consultare prealabilă și subliniază că aceasta descurajează investițiile, afectează locurile de muncă și pune presiune pe prețurile finale. „Impozitul, aplicat retroactiv asupra investițiilor deja realizate, poate duce la scumpiri, reducerea consumului și creșterea inflației”, a adăugat FPE.

Asociația Energia Inteligentă avertizează că această taxă va avea consecințe directe asupra consumatorilor. „Analizând doar valorile clădirilor speciale din sectorul gazelor naturale, am evaluat o creștere a prețului la gaze cu aproximativ 2,7% față de prețul plafonat existent în prezent”, a explicat organizația.

În plus, măsura riscă să frâneze investițiile în infrastructura critică, afectând tranziția energetică și securitatea aprovizionării.

Taxa pe stâlp a fost introdusă inițial de Guvernul Ponta, dar ulterior eliminată în timpul Guvernului Dragnea, după critici similare privind impactul economic. Acum, reintroducerea acesteia într-un context economic marcat de instabilitate ridică întrebări legate de sustenabilitatea măsurii.

Industria cere dialog și reanalizarea propunerii, avertizând că efectele ar putea fi dezastruoase pe termen mediu și lung. Decizia finală privind forma de aplicare a taxei urmează să fie luată astăzi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxa #Energie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2025, Uniunea Europeană a rămas una dintre principalele piețe de desfacere pentru fructele moldovenești, raportat la ponderea în valoarea totală a exporturilor, arată datele prezentate de MoldovaFruct. Livrările către statele UE au însumat aproximativ 126 de mii de tone, ceea ce reprezintă circa 50% din totalul exporturilor de fructe ale Republicii Moldova.

Deși volumul exportat pe piața europeană a fost ușor mai mic față de 2024, valoarea totală a livrărilor a crescut, fapt care confirmă că UE rămâne o piață stabilă și profitabilă pentru producătorii și exportatorii moldoveni.

Potrivit MoldovaFruct, exporturile de prune și struguri au fost cele mai active pe piața UE în 2025, cele două categorii au cumulat peste 75 de mii de tone. Exporturile de mere au continuat să fie semnificative, însă cu un ritm mai moderat comparativ cu alte categorii. În contrast cu piețele din CSI, unde volumele rămân importante, dar volatile, piața europeană a oferit stabilitate, diversificare și o valoare adăugată mai mare.

În ceea ce privește distribuția pe țări, România se detașează clar drept principalul partener strategic al Republicii Moldova. În 2025, România a absorbit aproximativ 77 de mii de tone de fructe moldovenești, în valoare de circa 72 de milioane de dolari, ceea ce reprezintă aproape o treime din exporturile totale de fructe ale țării.