În plin deficit energetic, România resuscitează infama taxă pe stâlp

Guvernul a surprins sectorul economic cu o măsură fiscală anunțată pe final de an – reintroducerea taxei pe stâlp, o impozitare de 1,5% aplicată construcțiilor speciale, inclusiv stâlpi, antene și alte infrastructuri similare. Decizia a fost inclusă în Ordonanța de Urgență privind măsurile fiscal-bugetare pentru fundamentarea bugetului pe 2025, urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie, scrie businessmagazin.ro.

Specialiștii din domeniul energetic atrag atenția asupra impactului negativ al acestei măsuri. „Ne gândeam să investim într-un parc solar, dar punem frână la tot. Recalculăm tot. Nu se poate să introduci o astfel de taxă în plin deficit de energie”, a declarat un expert din industrie.

Federația Patronală a Energiei (FPE) a exprimat o poziție fermă împotriva taxei, susținând că măsura a fost propusă fără o consultare prealabilă și subliniază că aceasta descurajează investițiile, afectează locurile de muncă și pune presiune pe prețurile finale. „Impozitul, aplicat retroactiv asupra investițiilor deja realizate, poate duce la scumpiri, reducerea consumului și creșterea inflației”, a adăugat FPE.

Asociația Energia Inteligentă avertizează că această taxă va avea consecințe directe asupra consumatorilor. „Analizând doar valorile clădirilor speciale din sectorul gazelor naturale, am evaluat o creștere a prețului la gaze cu aproximativ 2,7% față de prețul plafonat existent în prezent”, a explicat organizația.

În plus, măsura riscă să frâneze investițiile în infrastructura critică, afectând tranziția energetică și securitatea aprovizionării.

Taxa pe stâlp a fost introdusă inițial de Guvernul Ponta, dar ulterior eliminată în timpul Guvernului Dragnea, după critici similare privind impactul economic. Acum, reintroducerea acesteia într-un context economic marcat de instabilitate ridică întrebări legate de sustenabilitatea măsurii.

Industria cere dialog și reanalizarea propunerii, avertizând că efectele ar putea fi dezastruoase pe termen mediu și lung. Decizia finală privind forma de aplicare a taxei urmează să fie luată astăzi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxa #Energie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Conflictul din Iran ar putea provoca o criză alimentară globală din cauza perturbării livrărilor de îngrășăminte, relatează Financial Times. Atacurile asupra infrastructurii din Orientul Mijlociu au afectat semnificativ producția de uree, cel mai utilizat îngrășământ azotat din lume.

Potrivit publicației, o parte importantă a capacităților de producție de uree din regiune a fost scoasă din funcțiune, iar lipsa gazelor naturale a determinat producătorii din Asia de Sud să reducă sau chiar să oprească producția de îngrășăminte.

Din cele aproximativ 2,1 milioane de tone de uree aflate în circuitul comercial, aproape jumătate din livrări au fost perturbate. În același timp, peste 1,1 milioane de tone de îngrășăminte au rămas blocate în Golful Persic. Printre acestea se află și circa 45% din exporturile globale de sulf, un element esențial pentru producerea îngrășămintelor fosfatice.

Situația este agravată de deciziile luate în unele state din Asia. În India, autoritățile au dispus reducerea consumului de gaze pentru fabricile de îngrășăminte la aproximativ 70%, din cauza deficitului de resurse energetice. În același timp, mai multe uzine din Pakistan și Bangladesh și-au suspendat activitatea.

Perturbările apar într-un moment critic pentru agricultură, chiar în perioada sezonului de însămânțare în emisfera nordică. Liderii industriei avertizează că lipsa îngrășămintelor ar putea duce la scăderea recoltelor pentru culturi esențiale, inclusiv pentru orez.

Prețurile la îngrășăminte au început deja să crească puternic. Costul ureei s-a majorat cu peste 40% de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, ceea ce ar putea avea efecte în lanț asupra piețelor agricole și asupra prețurilor alimentelor la nivel global.