În Republica Moldova categoria tinerilor și tinerelor NEET a început să fie prioritizată. Proiectul implementat de FEE

Pe data de 3 august 2022, la Chișinău, a fost organizată masa rotundă de prezentare a unui studiu privind calitatea serviciilor educaționale și de angajare oferite persoanelor tinere aflate în conflict cu legea. Este vorba despre proiectul „Incluziunea tinerilor și tinerelor NEET din cele mai vulnerabile categorii, și anume aflați în conflict cu legea”, inițiat de Ministerul Justiției, Administrația Națională a Penitenciarelor și Inspectoratul Național de Probațiune. La eveniment au participat atât reprezentanți ai instituțiilor menționate, cât și experții și partenerii proiectului.

„Categoria tinerilor și tinerelor care nu au acces la educație și locuri de muncă este una de interes, prioritară pentru țările Uniunii Europene, fiind elaborate și implementate politici și pachete de măsuri în acest sens. Și în Republica Moldova categoria tinerilor și tinerelor NEET a început să fie prioritizată”, a menționat în mesajul său de salut în cadrul mesei rotunde Secretara de Stat a Ministerului Justiției, Nadejda Burciu.

Tinerii NEET sunt tinerii în vârstă de 15-29 de ani, care nu fac parte din populația ocupată, nu studiază sau nu învață în cadrul sistemului formal de educație și nu participă la niciun fel de cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educație.

„Tinerii NEET aflați în conflict cu legea – acest grup de oameni invizibili – au nevoie de sprijin și de servicii propice. Am văzut rezultate palpabile în colaborarea noastră anterioară cu alte organizații care au reușit să lanseze servicii similare și vă urăm succes în activitatea de lansare și pilotare a serviciului inovator pentru persoanele NEET aflate în conflict cu legea”, a afirmat Carolina Blajin, Coordonatoare de Programe a Fundației Est-Europene.

Prezentă la eveniment, Liuba Jignea-Suveica, Directoare-adjunctă a Administrației Naționale a Penitenciarelor, a declarat că populația penitenciarelor este foarte tânără, iar cei care ajung în detenție sunt în mare parte tineri și tinere NEET.

Studiul privind calitatea serviciilor educaționale și de angajare oferite persoanelor aflate în conflict cu legea, elaborat de psihologul și consultantul Victor Strogoteanu, și studiul privind accesul la educație în penitenciare, elaborat de avocatul și expertul Andrei Lungu, au drept scop evaluarea calității serviciilor educaționale și de angajare, oferite tinerilor NEET aflați în conflict cu legea și crearea unui concept de proiect-pilot pentru unul dintre penitenciare sau oficii de probațiune, focusat pe educația și angajarea tinerilor și tinerelor NEET.

Proiectul „Oportunități mai bune pentru tinerii și tinerele care nu beneficiază de educație, formare și locuri de muncă (Inițiativa de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET)” este finanțat de Uniunea Europeană și Suedia. Proiectul este implementat de Fundația Est-Europeană (FEE) în parteneriat cu Consiliul Național al Tineretului din Moldova, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Agenția pentru Dezvoltare Regională din Transnistria. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene, al Consiliului Național al Tineretului din Moldova, Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare și al Agenției pentru Dezvoltare Regională din Transnistria, ale Uniunii Europene și/sau al Suediei.

#FEE #studii #penitenciar #angajare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criza politică din România pune presiune tot mai mare pe economie, iar leul a ajuns cea mai slabă monedă din Europa Centrală și de Est. După căderea Guvernului Bolojan și destrămarea coaliției de guvernare, moneda românească a înregistrat cea mai abruptă depreciere din istorie, în timp ce dobânzile la împrumuturi au rămas cele mai ridicate din regiune.

Analiștii economici susțin că instabilitatea politică a afectat direct încrederea piețelor financiare. PSD a ieșit de la guvernare, s-a aliat cu AUR și a susținut moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Executivului. În acest context, presiunea asupra leului s-a accentuat, iar Banca Națională a României a fost nevoită să intervină din rezervele valutare pentru a menține cursul sub pragul de 5,1 lei pentru un euro.

Potrivit analiștilor de la Erste Bank, „instabilitatea politică în creștere cântărește greu în piață”, în condițiile în care cursul valutar continuă să urce, iar dobânzile se mențin peste 7%.

Deprecierea monedei românești începe deja să fie resimțită de populație. Cum România depinde în mare măsură de importuri, scumpirile afectează aproape toate domeniile – de la alimente și chirii, până la automobile și credite bancare. La casele de schimb valutar, euro a ajuns să fie vândut cu aproximativ 5,25 lei, un nivel record pentru piața românească.

Economiștii avertizează că inflația ar putea crește cu încă două procente din cauza evoluției cursului valutar. Ratele la creditele în euro au început deja să crească, iar chiria pentru un apartament cu două camere s-a majorat într-o singură săptămână cu peste 80 de lei.

Oficialii BNR recunosc că banca centrală poate doar să limiteze efectele, nu să rezolve cauza problemelor. „Încercăm să gestionăm situația cu toate resursele și armele pe care le avem la dispoziție, dar răspunsurile sunt în altă parte, nu sunt la Banca Națională”, au transmis reprezentanții instituției.

Îngrijorările se extind și în rândul agențiilor internaționale de rating. Standard & Poor’s a avertizat că România riscă o retrogradare a ratingului de țară, ceea ce ar duce la împrumuturi mai scumpe pentru stat și, implicit, la noi presiuni fiscale asupra populației. Și Fitch Ratings și-a exprimat temerile privind deteriorarea situației fiscal-bugetare pe fondul crizei politice.