Inaugurarea proiectului GIZ: ,,Accelerarea adoptării bunelor practici privind dezvoltarea durabilă mediului școlar"

Astăzi, 20 septembrie 2021, la Chișinău a avut loc ședința introductivă privind inaugurarea proiectului finanțat de către GIZ: ,,Accelerarea adoptării bunelor practici privind dezvoltarea durabilă mediului școlar”. Proiectul va fi implementat de către AO Alianța pentru Eficiență Energetică și Regenerabile în parteneriat cu Agenția pentru Eficiență Energetică și Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic.

Obiectivul principal al proiectului este crearea unui model de planificare durabilă pentru îmbunătățirea mediului fizic școlar, scopul fiind de a gestiona în mod competent resursele și facilitățile școlare (energie, deșeuri, apă, amenajarea teritoriului, achiziții verde, utilizarea de materiale ecologice etc.), precum și diverse întrebări sociale și financiare asociate, durata implementării fiind august 2021-iulie 2022. Impactul așteptat al implementării proiectul dat este:

Nivelul de confort în încăperile școlilor îmbunătățit datorită practicilor bune adoptate;
Economii de costuri datorate consumului redus de resurse și gestionării îmbunătățite a școlii, inclusiv terenuri și facilități;
Oportunități de dezvoltare profesională și personală pentru personalul întregii școli și, mai larg, pentru comunitate;
Școala care servește ca model pentru sustenabilitatea în cadrul comunității, încurajând participarea, incluziunea și interacțiunea cu membrii comunității, promovând în același timp vocea elevilor și abilități de lider;
Crearea de parteneriate comunitare, care îmbogățesc programul unei școli și adaugă valoarea cu expertiză și sprijin, conectând în același timp școala la alte inițiative comunitare, a îmbunătăți nivelul de confort în încăperile școlilor datorită practicilor bune adoptate.

Proiectul ,,Accelerarea adoptării bunelor practici privind dezvoltarea durabilă mediului școlar” va evalua mediul fizic școlar și să elaboreze Planul de Acțiuni de Dezvoltare Durabilă dar și va implementa proiectele demonstrative mici pentru obținerea succesului într-unul dintre domeniile de interes. Astfel va fi posibilă formarea capacităților membrilor interesați ai comunității școlare prin Crearea unei echipe de comunicare în fiecare dintre școli pentru a prezenta talentele și pasiunile de mediu ale elevilor.

Potrivit informațiilor, proiectul își propune ca modelul de planificare durabilă pentru școli, cu accent pe energie și mediu, pilotat în 10 școli și mecanismele de planificare, să fie adaptate și bine gestionate de părțile interesate locale iar peste circa 1000 de persoane (elevi, profesori, parinți) să-și sporească gradul de conștientizare cu privire la problemele de mediu și la modalitățile de abordare a acestora. Copiii, părinții, profesorii să fie inspirați să integreze principiile durabilității în propriile lor stiluri de viață și comunități.

AEE are misiunea de a implementa politica de stat în domeniul eficienței energetice, performanței energetice a clădirilor, precum și a valorificării surselor de energie regenerabilă, inclusiv prin atragerea și gestionarea resurselor financiare în vederea finanțării proiectelor în domeniile respective într-un mod durabil din punct de vedere al mediului înconjurător și a schimbărilor climatice.

#dezvoltare durabila #GIZ #mediu scolar #proiect #AEE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu un deficit semnificativ de energie electrică, iar situația ar putea deveni și mai gravă în primăvară, când centralele electrice de termoficare (CET) își vor reduce activitatea, a avertizat expertul în energetică Sergiu Tofilat în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Rlive.

„În prezent, producem doar 300-350 MW de energie pe teritoriul Republicii Moldova, dar consumul ajunge la 900 MW în orele de vârf, dimineața și seara. Deficitul de 550-600 MW este acoperit prin importuri. După sezonul de încălzire, acest deficit va crește, iar Moldova va trebui să cumpere energie la prețuri de avarie, între 250 și 350 de euro pe MW, sau să treacă la deconectări planificate”, a declarat Tofilat.

Expertul a subliniat necesitatea identificării unor soluții rapide pentru a evita o criză energetică profundă. Este vorba de centrale electrice modulare și mobile: „Este nevoie să căutăm și să aducem de urgență turbine pe gaz, care pot produce 30-35 MW fiecare. Acestea ar putea fi închiriate sau achiziționate”. Ucraina face deja acest lucru, iar noi ar trebui să urmăm acest exemplu. Lipsa unor măsuri urgente ne va aduce fie la creșteri mari ale tarifelor, fie la deconectări de curent”.

Tofilat s-a arătat dezamăgit că subiectul nu a fost abordat în cadrul ședinței recente a Consiliului Suprem de Securitate:

„Mă așteptam ca la CSS să se discute această problemă și să se ia decizii concrete pentru a evita o criză energetică. Nu este o glumă, riscurile sunt reale și trebuie tratate cu maximă seriozitate.”

Tarifele la energia electrică au fost majorate în data de 3 ianurie. Pentru consumatorii deserviți de Premier Energy, tariful a fost majorat la 4,10 lei/kWh, față de 2,34 lei. Locuitorii din nordul țării achită tarif de 4,68 lei/kWh pentru energia furnizată de FEE Nord, comparativ cu 2,84 lei.