DOC Din categoria infracțiunilor penale în cea a contravențiilor, cu pedepse mai dure. Stoianoglo despre șoferii beți

Aproape fiecare a treia hotărâre judecătorească se referă la un caz de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate. Statisticile indică o sporire a numărului de cazuri de conducere a mijloacelor de transport în stare de ebrietate de la 4013 cazuri în anul 2019 la 4410 cazuri în 2020. Altfel spus din numărul total al infracțiunilor înregistrate în cursul anului trecut, 16,7 la sută constituie anume conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate. Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a ieșit luni, 20 septembrie curent, într-o conferință de presă pentru a prezenta inițiativele legislative orientate spre decriminalizarea legii penale și eficientizarea luptei cu un viciu social, scrie Realitatea.md.

„Venim cu inițiativa ca, în decurs de 30 de zile de la comiterea abaterii, cei prinși beți sau drogați la volan să-și primească pedepsele bine meritate. În concret, propunem ca acțiunea de conducere a automobilului în stare de ebrietate, fără urmări grave pentru viața sau sănătatea persoanei, să fie trecută din categoria infracțiunilor penale în cea a contravențiilor, pentru care să fie prevăzută o pedeapsă mai dură. Pentru realizarea durabilă a acestei reforme conceptuale, propunem de asemenea, adoptarea unor decizii colaterale, și anume, instituirea interdicției opririi nejustificate a vehiculului de către agentul de circulație. Oprirea va fi admisă doar în cazul încălcării vădite a regulilor de circulație rutieră, fapt ce va permite asigurarea, în deplină măsură, a prezumției nevinovăției și a altor drepturi constituționale”, a explicat procurorul general.

Și aici Alexandr Stoianoglo a recunoscut că factorul corupției este foarte ridicat în cazurile opririi nejustificate a automobilelor și nici nu influențează în vreun fel securitatea la trafic. „Guvernul și MAI ar trebui să se preocupe mai mult de aspectele de educație și un complex de acțiuni preventive. Școlile auto, dar și mass-media trebuie implicate activ în acest proces”.

De asemenea, procurorul general consideră necesară racordarea pragului minim de alcoolemie la standardele internaționale și regionale, pentru care conducătorul auto poate fi tras la răspundere, fiind categoric în majorarea și agravarea răspunderii pentru acest tip de abatere. „Cine va urca beat sau drogat la volan și va produce un accident rutier, soldat cu urmări grave pentru viața sau sănătatea persoanei, va fi tras la răspundere penală. În cazul săvârșirii unor astfel de fapte de către o persoană care a fost anterior condamnată pentru infracțiuni similare – mijlocul de transport utilizat va fi confiscat”.

„În celelalte cazuri, în lipsa unor consecințe grave, persoanele vor fi atrase la răspundere contravențională, fiind pasibile de pedeapsă sub formă de amendă, muncă neremunerată în folosul comunității sau până la 15 zile de arest contravențional, în toate cazurile cu privarea de dreptul de conduce mijloace de transport de la 6 luni până la 3 ani”, a conchis Alexandr Stoianoglo.

#volan #pedepse #stare de ebrietate #amenzi #stoianoglo #soferi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.