Încă 27 milioane de dolari de la FMI! Moldova se pregătește de o furtună economică

Republica Moldova a obținut accesul la 27 milioane de dolari în urma evaluării Consiliului de directori de la FMI a programului de 40 de luni. Suma totală debursată în cadrul programului cu FMI va atinge 206,6 milioane de DST (circa 275 milioane de dolari SUA).

„Moldova se va confrunta în continuare cu numeroase provocări. Prognozăm o contractare a economiei cu 1,5 la sută în anul 2022, urmată de o restabilire modestă de 1,5 la sută în anul 2023, urmare a impactului de lungă durată al războiului purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și înrăutățirii perspectivelor economice pentru principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova. Conform estimărilor, nivelul maxim al inflației a fost atins deja. În luna noiembrie, inflația încă era înaltă, atingând nivelul de 31,4 la sută (comparativ cu anul precedent). Conform prognozei, în anul 2023 deficitul bugetar va crește până la 6 la sută din PIB, reflectând impactul măsurilor de politici menite să tempereze gravitatea crizei în sectorul energetic și înrăutățirii nivelul de trai, iar deficitul contului curent va fi afectat în continuare de costurile mai înalte ale importului de resurse energetice. Riscul ca evoluția economică să fie afectată este înalt și persistent, inclusiv riscul de escaladare a războiului dus de Federația Rusă împotriva Ucrainei. Totuși, în pofida mediului dificil, programul Republicii Moldova cu FMI se implementează în continuare cu fermitate, fiind realizate cu succes angajamente de program importante în domeniile guvernanței bugetare și financiare, dar și ceea ce ține de reformarea sectorului întreprinderilor de stat”, se arată în mesajul fondului.

Potrivit FMI, invazia Federației Ruse în Ucraina afectează în continuare perspectivele economice ale Republicii Moldova. Perturbările în aprovizionarea cu resurse energetice exercită presiuni suplimentare asupra economiei, în timp ce dificultățile cauzate de prețurile înalte la resursele energetice și produsele alimentare duc la înrăutățirea nivelului de trai al persoanelor vulnerabile. În consecință, perspectivele economice ale Republicii Moldova sunt mai negative decât s-a prognozat la prima evaluare a programului.

În pofida provocărilor, autoritățile implementează cu fermitate programul susținut de FMI, având ca obiectiv susținerea păturilor cele mai vulnerabile ale populației, avansând totodată în implementarea reformelor în materie de guvernanță și punând accent pe necesitățile de dezvoltare în vederea creării condițiilor pentru o creștere durabilă și incluzivă. Autoritățile au îndeplinit cu succes angajamentele structurale privind managementul investițiilor publice, reformarea sectorului întreprinderilor de stat și guvernanța sectorului financiar. Agenda de reforme din cadrul programului a fost consolidată suplimentar prin includerea a șase criterii de performanță structurale noi care să asigure implementarea măsurilor de reformă prioritare.

Programul sprijinit de FMI a contribuit la catalizarea unei finanțări externe semnificative menite să ajute Republica Moldova să-și acopere costurile de finanțare imediate. Dat fiind că riscurile rămân înalte și se atestă un grad foarte mare de incertitudine, va fi extrem de important de promovat politici adecvate pentru a asigura acordarea granturilor și împrumuturilor concesionale din partea donatorilor pentru a face față șocurilor, a reduce dependența de finanțarea internă pe termen scurt, care este costisitoare, și a menține sustenabilitatea bugetară. Implementarea consecventă a reformelor va ajuta Republica Moldova să creeze o temelie puternică pentru o creștere durabilă și incluzivă.

Eforturile autorităților pe termen scurt se axează în mod adecvat pe asigurarea securității energetice, protejarea celor mai vulnerabile categorii ale populației de creșterea costurilor de trai, și păstrarea stabilității macrofinanciare. Menținerea unui mix adecvat de politici în viitor va juca un rol esențial în atenuarea riscurilor evoluțiilor negative, în cazul materializării acestora, totodată avansând în direcția atingerii obiectivelor de dezvoltare pe termen mai lung. Sunt necesare eforturi continui pentru a eficientiza cheltuielile, spori credibilitatea bugetului și mobiliza veniturile pe intern. Este necesar de accelerat reformarea sectorului întreprinderilor de stat cu scopul sporirii eficienței și atenuării riscurilor bugetare, dar și realizarea unor reforme mai largi în domeniul guvernanței, justiției și luptei cu corupția, în vederea susținerii creșterii economice.

Deși ultimele prognoze privind inflația ar justifica o relaxare bine gândită a politicii monetare, nivelul excepțional de înalt de incertitudine impune necesitatea de menținere a unei vigilențe mari. Salutăm adoptarea legii care va asigura consolidarea autonomiei și guvernanței instituționale ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM). Protejarea independenței BNM joacă un rol esențial în consolidarea credibilității sale și în consolidarea eficienței politicilor promovate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#DST #bani #suport #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preţul aurului a continuat să se situeze aproape de maximele record la câteva zile după ce tensiunile din Orientul Mijlociu au explodat, sporind interesul investitorilor pentru activele sigure, scrie CNBC.

Preţul aurului a înregistrat recent o nouă creştere record ajungând până la la 2.383 de dolari pe uncie (28 de grame), iar analişti sunt de părere că mai este loc de creştere, în cele mai optimiste scenarii ajungând la 3.000 de dolari.

„Raliul recent al aurului a fost impulsionat de tensiunea geopolitică şi coincide cu niveluri record ale indicilor de acţiuni”, subliniază gigantul american Citibank într-un raport.
Cererea pentru activul de refugiu a crescut pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, după ce Iranul a lansat peste 300 de drone şi rachete direct asupra Israelului – majoritatea fiind interceptate, datorită sistemului de apărare antiaeriană Iron Dome.
Observatorii pieţei monitorizează îndeaproape o potenţială ripostă din partea statului evreu, care a promis să „ceară un preţ” din partea Iranului.

O ripostă semnificativă ar putea duce la un conflict mai amplu, ceea ce ar declanşa, în consecinţă, noi investiţii în aur, precum şi o revenire a preţului petrolului şi o întărire a dolarului american, a declarat Bartosz Sawicki, analist de piaţă la firma de servicii financiare Conotoxia fintech.

Aurul, care îşi păstrează valoarea de investiţie ce oferă acoperire împotriva inflaţiei, tinde să aibă performanţe bune în perioadele de incertitudine economică, când investitorii se îndepărtează de activele mai riscante, cum ar fi acţiunile.

Preţul lingourilor a atins vinerea trecută un maxim istoric de 2.448,80 dolari pe uncie în cursul zilei.

Preţul aurlui a fost în plină ascensiune de la începutul anului, urcând cu peste 15% de la începutul anului până în prezent, pe fondul unui cocktail de factori, printre care se numără o explozie a băncilor centrale la nivel mondial, tensiunile geopolitice şi aşteptările privind reducerea ratelor de către Rezerva Federală a SUA.

Preţul aurului are, de obicei, o relaţie inversă cu ratele dobânzilor. Pe măsură ce ratele dobânzilor scad, aurul devine mai atractiv în comparaţie cu activele cu venit fix, cum ar fi obligaţiunile, care ar aduce randamente mai slabe.

Inflaţia peste aşteptări din martie a împins înapoi aşteptările pieţei privind o reducere a ratelor până în septembrie, iar acum se aşteaptă la două reduceri de rate în loc de trei.

Săptămâna trecută, Goldman Sachs a vorbit despre piaţa aurului ca fiind înr-un „bull market de nezdruncinat” şi şi-a revizuit în creştere ţinta de preţ pentru metalul galben de la 2.300 de dolari pe uncie la 2.700 de dolari până la sfârşitul anului.