Agricultura cea de toate zilele. GȚ putrede de datoare la bugetul de stat

Fondatorii (membrii) gospodăriei țărănești care realizează un venit anual total din activitatea gospodăriei țărănești de peste 2 salarii medii lunare pe economie, prognozate pentru anul respectiv, cu excepţia pensionarilor, persoanelor cu dizabilități, precum și a persoanelor ar urma să fie incluși în categoria plătitorilor la Bugetul asigurărilor sociale, potrivit unei inițiative legislative.

Totodată, contribuțiile de asigurări sociale de stat în taxă fixă, majorările de întârziere și amenzile calculate și neachitate la bugetul asigurărilor sociale de stat până la 1 ianuarie 2022 de către gospodăriile țărănești (de fermier), ar putea fi anulate din sistemul de evidență al Casei Naționale de Asigurări Sociale doar în cazul în care fondatorii GȚ nu au realizat venitul anual în mărime de peste 2 salarii medii lunare pe economie, prognozate pentru anul respectiv. Astfel, fondatorii (membrii) GȚ, care realizează un venit total de peste 2 salarii medii lunare, vor achita în continuare taxa fixă, lunar câte 1/12 din suma anuală, până la data de 25 a lunii următoare celei de gestiune.

Astfel, se propune ca, prin derogare de la legile BASS pentru anii 2018 și anii anteriori, precum și de la prevederile anexei nr.1 din Legea 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, GȚ care nu au declarat și achitat contribuțiile de asigurări sociale pentru perioadele de până la 1 ianuarie 2022, să fie scutite de plata acestor contribuții, precum și de achitarea penalităților și amenzilor neachitate până la data menționată.

Potrivit notei informative a proiectului de lege, în prezent, din numărul total de GȚ, 10 043 au restanță la bugetul public național, suma restanțelor constituind 20,7 mil. de lei, dintre care 2,9 mil. de lei la bugetul asigurărilor sociale de stat. La fisc sunt înregistrate 116496 GȚ, iar în urma analizei dărilor de seamă prezentate pentru perioada 2018-2020 s-a determinat că pentru anul 2018 dările de seamă au fost prezentate de 6835 de agenți economici sau 5,9%, pentru perioada fiscală 2019 – au prezentat dările de seamă 12,3% din GȚ, iar ponderea gospodăriilor țărănești care au prezentat dările de seamă în anul 2020 constituie 16,5%.

#asigurări sociale #datorii #plati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se numără în 2025 printre statele cu cel mai scăzut nivel al datoriei publice raportate la PIB, potrivit datelor publicate de Visual Capitalist pe baza celui mai recent raport al Fondului Monetar Internațional (World Economic Outlook, octombrie 2025). Țara noastră se situează pe locul 141 din 181 de state analizate, cu o pondere a datoriei de 38% din PIB, mult sub media globală.

La nivel mondial, datoria publică continuă să crească, deși într-un ritm mai lent decât în perioada pandemiei. FMI estimează că datoria medie globală a ajuns în 2025 la 94,7% din PIB, în creștere față de 92,4% anul trecut, dar încă sub vârful istoric de 98,7% atins în 2020.

În clasamentul global, Japonia rămâne statul cu cea mai mare datorie publică – 230% din PIB, urmată de Sudan (222%) și Singapore (176%). Țări precum Venezuela și Libanul depășesc 160%, iar Grecia, care în 2020 atingea 210%, a redus datoria la 147%.

În contrast, Moldova se află în grupul statelor cu datorie redusă, alături de Comore (30%), Insulele Solomon (24%), Samoa (21%) și Timor-Leste, statul cu cea mai mică datorie de pe listă (14%).

Raportul arată o diferență semnificativă între economiile avansate și cele emergente: țările dezvoltate au o medie de 113% din PIB, cu Statele Unite la 124% și Italia la 137%, în timp ce economiile emergente se situează la 74%, deși China (84%) și India (81%) au contribuit la creșterea acestui indicator în ultimii ani.