Încă un sezon de pandemie. Cum moldovenii au salvat o industrie care a fost „covidizată”

Ramura turistică din Republica Moldova este cea mai afectată din cauza că străinii nu mai vin în Republica Moldova. Moldovenii au plecat și pleacă la odihnă peste hotare. Dacă anul trecut numărul lor a fost mic, în acest an a crescut la nivelul care era anterior. Însă, străinii în Republica Moldova nu vin

Recordul de persoane care s-au odihnit vreodată în Republica Moldova a fost în 2019. În ajun de pandemie, în toate tipurile de cazare pe care le avea Republica Moldova, s-au odihnit 375 de mii de persoane. În I trimestru al anului curent, numărul acestora a scăzut la 74 de mii în valoare anuală. Dacă în 2005 erau 67 de mii de străini care se odihneau în Republica Moldova, în 2019, în preajma pandemiei, numărul acestora era de peste 174 de mii de persoane. Din cauza pandemiei, nivelul cel mai jos a fost atins în I trimestru al acestui an, când au fost mai puțin de 18 mii. În trimestrul II s-a ajuns la 29 de mii”, constată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Pensiunile turistice, afirmă expertul, ca să supraviețuiască au nevoie anual de cel puțin 40-45 de mii de vizitatori. În 2019, până la pandemie, au fost vizitate de circa 17 mii. În 2020, în al II-lea trimestru, numărul vizitatorilor a ajuns la 0. Însă drama pe care au trăit-o pensiunile a durat doar un trimestru. În trimestrul IV al anului trecut au fost în pensiunile din Republica Moldova 5800 de persoane, comparativ cu 3200 în trimestrul IV din 2019. În 2020 moldovenii, din cauza că nu au putut merge peste hotare, au salvat pensiunile. Au mers și le-au vizitat. În acest an, în I trimestru, deja 3200 de persoane au vizitat pensiunile, iar în al II-lea trimestru – 5000 de persoane. Totuși, în prezent, rata de ocupare a pensiunilor este de 15%, de trei ori mai puțin decât minimum necesar.

Analistul economic susține că rata turiștilor străini care vin în mod organizat în Republica Moldova, față de numărul moldovenilor care pleacă peste hotare, este de 1 la 16. La destrămarea URSS, Republica Moldova primea anual circa 300 de mii de persoane din afară, apoi numărul lor s-a redus la 20 mii și s-a menținut în jur de 20 de mii pe tot parcursul celor 30 de ani de independență. Însă, spune expertul, la acești 20 de mii, care vin în mod organizat, mai pot și adăugați alții 150-160 de mii, care vin pe cont propriu.

Veaceslav Ioniță declară că turismul este cea mai dinamică ramură la nivel global, are cei mai mulți angajați, însă în Republica Moldova acest sector este unul subdezvoltat. Dar aceasta, spune expertul nu poate fi o problemă, dar o provocare. Pe lângă multiplele forme de turism pe care Republica Moldova le poate dezvolta, țara are un potențial enorm de dezvoltare a turismului verde în zonele rurale, în mod special dezvoltarea turismului transfrontalier. A atrage un turist în Republica Moldova este cu mult mai dificil decât al convinge să vină pentru trei zile și poate vizita trei țări: România, Ucraina și Republica Moldova.

#pierderi #turism #pandemie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.