India spune că importă petrol rusesc pentru a gestiona inflația

Ministrul indian de Finanțe spune că importul de petrol rusesc face parte din strategia de țară pentru managementul inflației și că alte țări au avut acțiuni similare, potrivit Reuters.

În ciuda presiunii din Vest, India nu a condamnat Rusia pentru invazia în Ucraina și, în schimb, a cerut o soluție diplomatică la conflict și oprirea actelor de violență militară. De zeci de an Rusia este cel mai mare furnizor străin al Indiei pentru armament de apărare.

Importurile Indiei de petrol nerafinat din Rusia au crescut cu 13% față de importurile din alte surse, iar înainte de luna februarie acestea erau de doar 2%, potrivit ministrului de finanțe Nirmala Sitharaman. India este cel de-al treilea cel mai mare consumator mondial și importator de petrol nerafinat, și Sitharaman a spus că premierului Narendra Modi îi revin creditele pentru echilibrarea comerțului și a legăturilor comerciale cu alte țări. “Dau credit măiestriei de om de stat a primului ministru care a reușit să se asigure că ne păstrăm relațiile bune cu toate țările și, în paralel, a reușit să crească importul de combustibil din Rusia, ceea ce face astăzi și Japonia, de exemplu, precum și alte țări,” a spus Sitharaman la un eveniment în New Delhi, preluat de Reuters.

Miniștrii guvernului indian au spus în mod repetat că țara are nevoie să continue să cumpere energie din Rusia pentru a ține inflația sub control. Sitharaman a spus că managementul inflației în India este “un exercițiu complex al multor activități, dintre care multe sunt în afara posibilității de influență a politicii monetare”.

#petrol #inflație #India

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.