India zguduie regulile internetului. GoDaddy avertizează asupra unor consecințe globale

Cel mai mare vânzător de domenii de internet din lume, GoDaddy, avertizează că noile măsuri impuse de autoritățile din India pentru combaterea site-urilor care imită branduri celebre ar putea afecta securitatea utilizatorilor și ar avea consecințe la nivel global, transmite Reuters.

Compania americană a contestat în instanță o hotărâre a unei instanțe din New Delhi, care obligă furnizorii de domenii de internet să elimine protecția gratuită a datelor proprietarilor de site-uri, să furnizeze în termen de 72 de ore datele de înregistrare oricărei persoane care invocă un „interes legitim” și să interzică înregistrarea adreselor web care seamănă cu mărci comerciale protejate.

Decizia vine pe fondul intensificării fraudelor online în India, unde autoritățile au înregistrat anul trecut aproximativ 2,4 milioane de plângeri privind fraude cibernetice, cu prejudicii estimate la 2,4 miliarde de dolari. În decembrie 2025, o instanță indiană a dispus blocarea a peste 1.100 de site-uri care imitau branduri cunoscute precum Amazon, McDonald’s, Microsoft și Xiaomi.

GoDaddy susține însă că eliminarea protecției implicite a datelor personale va expune proprietarii legitimi de site-uri la riscuri precum hărțuirea, urmărirea și atacurile de tip phishing. În plus, compania afirmă că noile reguli intră în conflict atât cu legislația indiană privind protecția datelor, cât și cu regulamentul european GDPR, care promovează principiul „confidențialitate implicită”.

Gigantul american mai avertizează că, întrucât domeniile de internet funcționează la nivel global, nu local, aplicarea deciziei instanței din India ar putea obliga furnizorii să modifice regulile de înregistrare pentru utilizatori din întreaga lume. Potrivit documentelor depuse în instanță, măsurile sunt considerate „destabilizatoare din punct de vedere comercial” și ar putea determina unele companii din domeniu să se retragă de pe piața indiană.

GoDaddy administrează aproximativ 80 de milioane de domenii de internet, are peste 20 de milioane de clienți și a raportat venituri anuale de circa 5 miliarde de dolari, India fiind una dintre cele mai importante piețe emergente pentru companie.

Și alți furnizori de domenii, precum Namecheap și Hosting Concepts, au contestat hotărârea instanței din New Delhi.

Dosarul urmează să fie examinat de un complet extins de judecători ai Înaltei Curți din Delhi pe 16 iulie.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova devine tot mai dependentă de importurile de lapte și produse lactate, în pofida creșterii producției în fermele comerciale, anunță economistul Veaceslav Ioniță în emisiunea săptămânală „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit economistului, sectorul trece printr-o transformare structurală: în timp ce fermele comerciale își măresc producția, gospodăriile populației renunță tot mai mult la creșterea vacilor, iar declinul acestora anulează câștigurile înregistrate de ferme.

Datele arată că producția de lapte în ferme a crescut de la aproximativ 14.700 de tone în 2011 la circa 64.000 de tone în 2025, iar pentru 2026 este estimată la 70.000 de tone. „Avem o creștere de aproape cinci ori față de ultimii 15 ani, însă ea vine exclusiv din ferme, nu din gospodării”, a explicat Veaceslav Ioniță.

Expertul spune că relansarea fermelor după 2022 a fost susținută de subvențiile acordate de stat, însă această evoluție nu reușește să compenseze prăbușirea producției din gospodăriile casnice, unde efectivele de bovine și cantitatea de lapte continuă să scadă.

Consecința este o dependență tot mai mare de importuri. Dacă în anul 2000 aproape 99% din consumul de produse lactate era acoperit din producția locală, în 2020 importurile reprezentau deja 38% din consum. Pentru 2026, Veaceslav Ioniță estimează că 60% din necesarul de produse lactate al Republicii Moldova va proveni din import.

„Începând cu 2023, Moldova produce mai puțin de jumătate din necesarul de lapte. Practic, laptele local este folosit pentru produse simple, iar produsele procesate – unt, cașcaval și brânzeturi – sunt din import”, a subliniat economistul.

În prezent, consumul anual este estimat la aproximativ 85.300 de tone de lapte, 40.200 de tone de iaurt și chefir, 14.000 de tone de cașcaval și brânzeturi, 6.900 de tone de unt și 2.300 de tone de lapte condensat, o parte importantă a acestor produse fiind importată.

Analiza mai arată că piața brânzeturilor și cașcavalului este dominată de produsele din import. Consumul pe cap de locuitor a crescut de la doar 400 de grame la începutul anilor 2000 la 6,9 kilograme în 2025 și este estimat să ajungă la 8,3 kilograme în 2026, însă peste 85% din acest consum este acoperit din importuri.

Totodată, balanța comercială a sectorului lactatelor s-a deteriorat puternic. Dacă în trecut Republica Moldova exporta mai multe produse lactate decât importa, în prezent deficitul comercial este estimat la aproape 200 de milioane de dolari, generat în principal de importurile de brânzeturi, cașcaval și unt.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, fără investiții suplimentare în ferme, colectarea laptelui și dezvoltarea industriei de procesare, Republica Moldova riscă să rămână dependentă structural de importuri inclusiv pentru produse alimentare de bază. Economistul avertizează, de asemenea, că eventualele modificări fiscale, inclusiv majorarea TVA în sector, ar putea afecta și mai mult o industrie pe care o consideră deja fragilă.