Moldova, în coada clasamentului salariilor. Un elvețian câștigă cât 13 moldoveni

03 Iul. 2026, 12:39
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
03 Iul. 2026, 12:39 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Elveția continuă să fie țara cu cele mai mari salarii medii nete din lume, în timp ce Republica Moldova se află în urma statelor dezvoltate, cu un venit mediu lunar după taxe de doar 615 dolari, potrivit unui clasament publicat de CEOWORLD Magazine.

Raportul compară salariile medii nete lunare (după plata impozitelor și contribuțiilor) din aproape 200 de state și teritorii. Potrivit clasamentului, Elveția ocupă primul loc, cu un salariu mediu net de 8.218 dolari pe lună, fiind urmată de Luxemburg (6.740 dolari), Statele Unite (6.562 dolari), Islanda (6.548 dolari) și Norvegia (5.772 dolari).

Topul zece este completat de Danemarca (5.749 dolari), Canada (5.188 dolari), Irlanda (4.729 dolari), Țările de Jos (4.688 dolari) și Singapore (4.457 dolari).

În clasament, Republica Moldova ocupă locul 93, cu un salariu mediu net estimat la 615 dolari pe lună, la egalitate cu Thailanda, dar sub state precum Georgia (641 dolari), Armenia (648 dolari), Chile (712 dolari), Belarus (728 dolari) și India (735 dolari).

Dintre țările din regiune, România se situează pe locul 54, cu un salariu mediu net de 1.413 dolari, de peste două ori mai mare decât în Republica Moldova. Polonia ocupă locul 51, cu 1.523 de dolari, iar Bulgaria este pe locul 64, cu 1.054 de dolari. Rusia se află pe locul 32, cu 2.266 de dolari pe lună.

Autorii raportului subliniază că cele mai bine plătite locuri de muncă sunt în sectoarele financiar, al asigurărilor, energiei, mineritului, tehnologiei informației, comerțului și educației. La polul opus se află domenii precum suportul administrativ, ospitalitatea și construcțiile.

Raportul atrage atenția că simpla comparație a salariilor nu este suficientă, deoarece puterea de cumpărare este influențată de inflație și costul vieții. În ultimii ani, inflația ridicată, perturbările lanțurilor de aprovizionare și tensiunile geopolitice au afectat veniturile reale ale populației în numeroase state.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

03 Iul. 2026, 11:49
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Iul. 2026, 11:49 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova devine tot mai dependentă de importurile de lapte și produse lactate, în pofida creșterii producției în fermele comerciale, anunță economistul Veaceslav Ioniță în emisiunea săptămânală „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit economistului, sectorul trece printr-o transformare structurală: în timp ce fermele comerciale își măresc producția, gospodăriile populației renunță tot mai mult la creșterea vacilor, iar declinul acestora anulează câștigurile înregistrate de ferme.

Datele arată că producția de lapte în ferme a crescut de la aproximativ 14.700 de tone în 2011 la circa 64.000 de tone în 2025, iar pentru 2026 este estimată la 70.000 de tone. „Avem o creștere de aproape cinci ori față de ultimii 15 ani, însă ea vine exclusiv din ferme, nu din gospodării”, a explicat Veaceslav Ioniță.

Expertul spune că relansarea fermelor după 2022 a fost susținută de subvențiile acordate de stat, însă această evoluție nu reușește să compenseze prăbușirea producției din gospodăriile casnice, unde efectivele de bovine și cantitatea de lapte continuă să scadă.

Consecința este o dependență tot mai mare de importuri. Dacă în anul 2000 aproape 99% din consumul de produse lactate era acoperit din producția locală, în 2020 importurile reprezentau deja 38% din consum. Pentru 2026, Veaceslav Ioniță estimează că 60% din necesarul de produse lactate al Republicii Moldova va proveni din import.

„Începând cu 2023, Moldova produce mai puțin de jumătate din necesarul de lapte. Practic, laptele local este folosit pentru produse simple, iar produsele procesate – unt, cașcaval și brânzeturi – sunt din import”, a subliniat economistul.

În prezent, consumul anual este estimat la aproximativ 85.300 de tone de lapte, 40.200 de tone de iaurt și chefir, 14.000 de tone de cașcaval și brânzeturi, 6.900 de tone de unt și 2.300 de tone de lapte condensat, o parte importantă a acestor produse fiind importată.

Analiza mai arată că piața brânzeturilor și cașcavalului este dominată de produsele din import. Consumul pe cap de locuitor a crescut de la doar 400 de grame la începutul anilor 2000 la 6,9 kilograme în 2025 și este estimat să ajungă la 8,3 kilograme în 2026, însă peste 85% din acest consum este acoperit din importuri.

Totodată, balanța comercială a sectorului lactatelor s-a deteriorat puternic. Dacă în trecut Republica Moldova exporta mai multe produse lactate decât importa, în prezent deficitul comercial este estimat la aproape 200 de milioane de dolari, generat în principal de importurile de brânzeturi, cașcaval și unt.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, fără investiții suplimentare în ferme, colectarea laptelui și dezvoltarea industriei de procesare, Republica Moldova riscă să rămână dependentă structural de importuri inclusiv pentru produse alimentare de bază. Economistul avertizează, de asemenea, că eventualele modificări fiscale, inclusiv majorarea TVA în sector, ar putea afecta și mai mult o industrie pe care o consideră deja fragilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!