Industria europeană a berii este lovită de un tsunami de costuri mari

14 Nov. 2022, 16:47
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
14 Nov. 2022, 16:47 // Bani și Afaceri //  MD Bani

În Franţa, asociaţia berarilor tra­ge de luni întregi semnalul cu privire la creşterea uriaşă a costurilor de pro­ducţie (materii prime, ambalaje, energie, transporturi) căreia produ­că­torii sunt nevoiţi să-i facă faţă, o situaţie cu atât mai îngrijorătoare după doi ani de criză sanitară care au fragilizat industria, scrie Euractiv.

În plus, industria locală a malţu­lui întâmpină dificultăţi în a-şi con­tinua livrările către producătorii de bere din cauza costurilor de produc­ţie alimentate de criza actuală a energiei.

Cu perspective din ce în ce mai sumbre, industria franceză a malţului se teme că avantajul său competitiv pe piaţa internaţională se va diminua treptat. Pentru a-şi menţine produc­ţia, asociaţia din industrie face apel pen­tru susţinere la autorităţile franceze.

În Marea Britanie, liderii indus­triei berii cer guvernului să vină cu susţinere specifică pentru a asigura viitorul producătorilor de bere în condiţiile în care costurile în creştere dramatică provoacă o „furtună per­fectă“.

Consumatorii fie se vor con­frun­ta cu preţuri în creştere, fie îşi vor vedea localurile preferate închizân­du-se.

Producătorii britanici spun că preţul mediu al unei halbe ar putea depăşi 7 lire sterline (8 euro) în con­di­ţiile în care facturile la energie afectează atât producătorii, cât şi puburile.

Nici în Germania situaţia nu este mai bună.

„Deja în criza pandemică, blocajele de la nivelul lanţurilor de aprovizionare şi creşterile de costuri au lovit puternic în industrie. Dar ceea ce se întâmplă acum este fără precedent. Creşterile de costuri pen­tru producătorii de bere au atins un nivel care le ameninţă existenţa. Asis­­tăm la scumpiri fără precedent ale materiilor prime, ambalajelor, energiei şi logisticii,“ a declarat recent Nina Gollinger, purtătoare de cuvânt a Asociaţiei Berarilor Ger­mani, pentru FoodIngredientsFirst.

Potrivit acesteia, preţurile malţu­lui au crescut cu până la 100% în acest an, iar cel al paleţilor cu 100%. Producătorii de bere sunt de ase­menea afectaţi de deficitul de CO2.

Cu consumatorii deja nevoiţi să plătească mai mult pentru bere în contextul inflaţiei, unele guverne vor să împingă costurile şi mai sus. Por­tugalia intenţionează să majoreze taxele speciale pentru bere cu 4%.

„O astfel de măsură ar avea un impact serios asupra competitivităţii şi supravieţuirii industriei berii, com­paniilor şi consumatorilor“, sublinia­ză Francisco Girio, secretar general al APCV Cervejeiros.

Şi în Praga berea se scumpeşte. Preţurile energiei au crescut de a­proa­pe patru ori pentru producă­torul ceh Ceske Budejovice şi de aceea acesta a decis să majoreze preţurile cu 10% din noiembrie.

Şi cel mai mare producător ceh de bere, Plzensky Prazdroj, a majorat preţurile.

O altă problemă pentru producătorii de bere din întreaga Europă: recoltele de hamei din acest an vor fi semnificativ sub medie în Germania şi Cehia.

Realitatea Live

15 Ian. 2026, 07:43
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
15 Ian. 2026, 07:43 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!