Inflația a mâncat majorările de salarii! Moldovenii au fost remunerați cu doar 50 de lei mai mult

Salariul mediu nominal a fost 7634 de lei în anul 2021, cu 1018 lei mai mult față de anul 2020, însă raportat la inflația de 14%, majorarea a fost de doar 50 de lei, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cele mai mari salarii au fost încasare de angajații din domeniul informații și comunicații – 22137,7 lei (de 2,5 ori mai mult decât media pe țară), activități financiare și de asigurări – 15746,9 lei (cu 75,4% mai mult decât media pe țară) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 13739,8 lei (cu 53,0% mai mult decât media pe țară).

Cel mai prost au fost plătiți angajații din activități din domeniul alimentației publice – 5249,9 lei (cu 41,5% mai puțin decât media pe țară), agricultură, silvicultură și pescuit – 5691,1 lei (cu 36,6% mai puțin decât media pe țară) și artă, activități de recreere și de agrement – 6269,1 lei (cu 30,2% mai puțin decât media pe țară).

În sectorul bugetar câștigul salarial mediu lunar în anul 2021 a constituit 7828,6 lei, în sectorul real – 9360,3 lei (cu 19,6% mai mult decât în sectorul bugetar).

Femeile au avut un salariu mai mic față de cel al bărbaților. Femeile au câștigat 8353,1 lei, cu 13,6% (sau 1319,5 lei) mai puțin față de bărbați (9672,6 lei)

Preponderent bărbații sunt angajați în domeniul bancar, IT și industrie de unde ridică și cele mai mari salarii, în timp ce femeile sunt angajate în domeniul prestării serviciilor și învățământ.

În profil teritorial, cele mai mici salarii sunt achitate Basarabeasca (5918,2 lei, cu 34,1% mai puțin decât media pe țară), Briceni (6129,9 lei, cu 31,7% mai puțin), Fălești (6279,3 lei, cu 30,1% mai puțin). Doar în municipiul Chișinău câștigul salarial mediu a fost mai mare decât media pe țară (10965,0 lei, cu 22,1% mai mult).

#salariu #barbati #femei #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.