VIDEO „Am rămas fără lucru!”. Protest la Guvern, medicii de la „Pro Sano” cer să li se permită să activeze

Mai mulți angajați și pacienți ai Centrului Medical „PRO SANO” SRL au organizat astăzi, 23 august, un protest în fața Guvernului. Aceștia se arată indignați de faptul că, începând cu data de 1 iulie, Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) a reziliat serviciile medicale, iar toți cei 33 de angajați ai instituției au rămas fără locuri de muncă.

„Suntem angajații și pacienții centrului medical. Protestăm împotriva la tot ce se întâmplă în medicină. Suntem nemulțumiți de situația creată și ordinele ilegale scoase. Am fost impuși într-o zi să ne strângem tot și să activăm într-o instituție pe care nu am ales-o. La fel s-a întâmplat și cu pacienții”, a declarat Pascarenco Mariana, vicedirector medical al Centrului Medical „PRO SANO”.

Potrivit responsabililor, medicina de familie a fost stopată, iar cei circa 10.000 de pacienți care se deserveau la această clinică nu mai au posibilitatea acum să o facă.

Angajații au mai declarat că au cerut de la actuala conducere a CNAM să fie auziți, însă nu au primit niciun răspuns.

„Nimeni nu vrea să ne audă. Nimeni nu vrea să atragă atenția la problema noastră. Suntem acuzați că nu am primit comisia pentru verificări, și din acest motiv CNAM a reziliat serviciile”, a conchis Larisa Moscalu, directorul Centrului Medical „PRO SANO”.

Pacienții prezenți la acțiunea de protest au declarat că sunt mulțumiți de serviciile prestate de această clinică și vor în continuare să fie deserviți în cadrul ei.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.