Îngheață sau nu Moldova de frig la iarnă! CSS s-a întrunit în ședință pentru a discuta situația din sectorul energetic

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Securitate în vederea discutării și evaluării capacităților de asigurare energetică pentru sezonul de încălzire 2023 – 2024. Ședința va avea loc începând cu ora 08.00 și va aduce laolaltă reprezentanți cheie din domeniul energetic și securității naționale.

Obiectivul principal al acestei ședințe este să se evalueze starea actuală a resurselor energetice ale țării și să se identifice eventualele vulnerabilități în ceea ce privește asigurarea cu energie în timpul sezonului de iarnă. În contextul schimbărilor climatice și al fluctuațiilor pieței energetice regionale, este esențial să se asigure o aprovizionare stabilă și fiabilă pentru populație și industrii.

Printre subiectele aflate pe agendă se numără diversificarea surselor de energie, îmbunătățirea eficienței energetice, precum și măsuri de prevenire a eventualelor crize energetice. De asemenea, se va analiza colaborarea cu partenerii externi în vederea asigurării unei aprovizionări constante și a reducerii dependenței de surse energetice unice.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov declara anterior că Republica Moldova este singura țară cu experiență care a adus gaz din Grecia în Ucraina de vest prin interconectorul dintre Bulgaria și Grecia. Dintr-o țară care avem nevoie de consultanță și ajutor am devenit o țară contribuitoare la securitatea energetică a Europei care este pusă sub risc, a declarat ministrul Energiei, Victor Parlicov.

Potrivit ministrului, cel mai mare salt pe care l-a făcut Republica Moldova este conectarea împreună cu Ucraina la sistemul energetic European – ENTSO-E. „A fost o decizie politică, iar conectarea s-a întâmplat foarte rapid – trei săptămâni”.

„Bătălia pentru securitatea energetică am câștigat-o. Noi suntem pregătiți pentru orice situație de criză care poate interveni”, a punctat Parlicov.

Din decembrie anul trecut Chișinăul nu mai importă gaze de la Gazprom. Compania de stat Energocom s-a reorientat pe piețele din vest, iar cantitatea de 5,7 milioane metri cubi a fost redirecționată malului stâng în schimbul energiei electrice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#csss #gaz #Energie #sedinta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia globală este așteptată să înregistreze o creștere de aproximativ 3,1% în 2026, însă această evoluție aparent stabilă ascunde presiuni tot mai mari asupra sistemului economic mondial, arată Raportul Global de Prognoză 2026, realizat pe baza a peste 2.000 de evaluări ale experților.

Inflația se temperează în unele regiuni, dar rămâne ridicată în altele, în timp ce guvernele dispun de mult mai puțin spațiu fiscal și monetar pentru a răspunde unor eventuale șocuri. În același timp, ordinea economică globală construită pe liber schimb și lanțuri de aprovizionare integrate este supusă unei restructurări profunde, generate de tensiuni geopolitice și schimbări de politici economice.

Unul dintre principalele riscuri identificate pentru 2026 este fragmentarea ordinii economice globale. După decenii în care lanțurile de aprovizionare au fost optimizate aproape exclusiv pentru reducerea costurilor, companiile sunt tot mai nevoite să țină cont de riscurile geopolitice, de tarife, sancțiuni și politici industriale precum așa-numitul „friend-shoring”. Astfel, criteriul eficienței economice este adesea înlocuit de cel al siguranței politice. Tot mai multe acorduri comerciale sunt negociate în afara structurilor multilaterale clasice, prin aranjamente bilaterale sau regionale, iar tarifele au devenit un instrument frecvent de confruntare geo-economică. Potrivit datelor Organizației Mondiale a Comerțului, ponderea importurilor statelor G20 afectate de tarife a înregistrat cea mai mare creștere din istoria monitorizării comerciale globale. Deși apar și acorduri noi, precum apropiata ratificare a acordului de liber schimb dintre Uniunea Europeană și Mercosur, comerțul global intră într-o perioadă dificilă de adaptare, fără a se prăbuși complet.

Un al doilea risc major este escaladarea geopolitică între marile puteri, cu potențial de impact economic sever. Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei în 2022 a demonstrat cât de rapid se pot propaga efectele unui conflict: șocuri energetice, perturbări ale piețelor alimentare, fragmentarea comerțului și creșteri masive ale cheltuielilor militare. Conflictul continuă fără o perspectivă clară de soluționare, iar experții consideră posibilă o intensificare a acestuia în 2026. În paralel, alte zone sensibile, precum Strâmtoarea Taiwan, Orientul Mijlociu, provocările indirecte ale Rusiei la adresa statelor NATO, Coreea de Nord sau tensiunile din Venezuela, sporesc climatul de incertitudine. Chiar și în lipsa unui război deschis, această stare de tensiune determină amânarea investițiilor, creșterea primelor de risc și frânarea creșterii economice.

Al treilea risc major este volatilitatea pieței energiei și dificultățile tranziției energetice. Cererea de electricitate crește rapid, alimentată de dezvoltarea inteligenței artificiale, extinderea centrelor de date, electrificarea transportului și a industriei, exact în momentul în care infrastructura energetică se confruntă cu limitări serioase. În Statele Unite, cererea de electricitate este estimată să crească până în 2030 cu un volum echivalent producției combinate a statelor Texas și California, însă infrastructura necesară nu poate fi construită într-un ritm comparabil. Proiectele de transport al energiei au întârzieri de ani de zile, turbinele pe gaz necesită perioade lungi de livrare, iar centralele nucleare au termene de construcție de peste un deceniu. Acest decalaj dintre cerere și ofertă se traduce deja prin prețuri mai mari la electricitate, investiții amânate sau relocate și riscul ca inclusiv dezvoltarea tehnologiilor digitale să fie limitată de lipsa energiei disponibile.

Concluzia raportului este că economia globală va continua să crească în 2026, însă pe un fundament mult mai fragil decât în trecut. Fragmentarea comerțului, tensiunile geopolitice și constrângerile energetice se potențează reciproc, iar chiar și în absența unor crize majore, nivelul ridicat de incertitudine rămâne un factor care apasă constant asupra investițiilor, comerțului și creșterii economice.