Îngheață sau nu Moldova de frig la iarnă! CSS s-a întrunit în ședință pentru a discuta situația din sectorul energetic

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Securitate în vederea discutării și evaluării capacităților de asigurare energetică pentru sezonul de încălzire 2023 – 2024. Ședința va avea loc începând cu ora 08.00 și va aduce laolaltă reprezentanți cheie din domeniul energetic și securității naționale.

Obiectivul principal al acestei ședințe este să se evalueze starea actuală a resurselor energetice ale țării și să se identifice eventualele vulnerabilități în ceea ce privește asigurarea cu energie în timpul sezonului de iarnă. În contextul schimbărilor climatice și al fluctuațiilor pieței energetice regionale, este esențial să se asigure o aprovizionare stabilă și fiabilă pentru populație și industrii.

Printre subiectele aflate pe agendă se numără diversificarea surselor de energie, îmbunătățirea eficienței energetice, precum și măsuri de prevenire a eventualelor crize energetice. De asemenea, se va analiza colaborarea cu partenerii externi în vederea asigurării unei aprovizionări constante și a reducerii dependenței de surse energetice unice.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov declara anterior că Republica Moldova este singura țară cu experiență care a adus gaz din Grecia în Ucraina de vest prin interconectorul dintre Bulgaria și Grecia. Dintr-o țară care avem nevoie de consultanță și ajutor am devenit o țară contribuitoare la securitatea energetică a Europei care este pusă sub risc, a declarat ministrul Energiei, Victor Parlicov.

Potrivit ministrului, cel mai mare salt pe care l-a făcut Republica Moldova este conectarea împreună cu Ucraina la sistemul energetic European – ENTSO-E. „A fost o decizie politică, iar conectarea s-a întâmplat foarte rapid – trei săptămâni”.

„Bătălia pentru securitatea energetică am câștigat-o. Noi suntem pregătiți pentru orice situație de criză care poate interveni”, a punctat Parlicov.

Din decembrie anul trecut Chișinăul nu mai importă gaze de la Gazprom. Compania de stat Energocom s-a reorientat pe piețele din vest, iar cantitatea de 5,7 milioane metri cubi a fost redirecționată malului stâng în schimbul energiei electrice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#csss #gaz #Energie #sedinta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.