Îngheață sau nu Moldova de frig la iarnă! CSS s-a întrunit în ședință pentru a discuta situația din sectorul energetic

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Securitate în vederea discutării și evaluării capacităților de asigurare energetică pentru sezonul de încălzire 2023 – 2024. Ședința va avea loc începând cu ora 08.00 și va aduce laolaltă reprezentanți cheie din domeniul energetic și securității naționale.

Obiectivul principal al acestei ședințe este să se evalueze starea actuală a resurselor energetice ale țării și să se identifice eventualele vulnerabilități în ceea ce privește asigurarea cu energie în timpul sezonului de iarnă. În contextul schimbărilor climatice și al fluctuațiilor pieței energetice regionale, este esențial să se asigure o aprovizionare stabilă și fiabilă pentru populație și industrii.

Printre subiectele aflate pe agendă se numără diversificarea surselor de energie, îmbunătățirea eficienței energetice, precum și măsuri de prevenire a eventualelor crize energetice. De asemenea, se va analiza colaborarea cu partenerii externi în vederea asigurării unei aprovizionări constante și a reducerii dependenței de surse energetice unice.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov declara anterior că Republica Moldova este singura țară cu experiență care a adus gaz din Grecia în Ucraina de vest prin interconectorul dintre Bulgaria și Grecia. Dintr-o țară care avem nevoie de consultanță și ajutor am devenit o țară contribuitoare la securitatea energetică a Europei care este pusă sub risc, a declarat ministrul Energiei, Victor Parlicov.

Potrivit ministrului, cel mai mare salt pe care l-a făcut Republica Moldova este conectarea împreună cu Ucraina la sistemul energetic European – ENTSO-E. „A fost o decizie politică, iar conectarea s-a întâmplat foarte rapid – trei săptămâni”.

„Bătălia pentru securitatea energetică am câștigat-o. Noi suntem pregătiți pentru orice situație de criză care poate interveni”, a punctat Parlicov.

Din decembrie anul trecut Chișinăul nu mai importă gaze de la Gazprom. Compania de stat Energocom s-a reorientat pe piețele din vest, iar cantitatea de 5,7 milioane metri cubi a fost redirecționată malului stâng în schimbul energiei electrice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#csss #gaz #Energie #sedinta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA), în comun cu procurorii Procuraturii Anticorupție (PA) și cu angajații Inspectoratului Național de Investigații (INI), au desfășurat în această dimineață percheziții în mai multe locații din țară, în cadrul unei anchete ce vizează posibile fapte de corupere activă și pasivă.

Potrivit informațiilor oficiale, investigațiile se referă la modul de implementare și aplicare a amnistiei acordate cu ocazia aniversării a 30-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, precum și la aplicarea articolelor 91 și 92 din Codul penal, care reglementează eliberarea condiționată și reducerea pedepselor.

Anchetatorii suspectează că, în unele cazuri, deciziile de eliberare din detenție ar fi fost influențate prin acte de corupție, vizând inclusiv persoane condamnate la închisoare pe viață.

În urma perchezițiilor, au fost ridicate documente, înscrisuri și alte probe relevante pentru dosar, urmând ca acestea să fie examinate pentru stabilirea exactă a implicării persoanelor vizate.

„Acțiunile de urmărire penală vor continua în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor cauzei și acumulării probelor necesare pentru adoptarea unei decizii legale”, au precizat reprezentanții CNA.

În decembrie 2021, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat legea privind amnistia dedicată aniversării a 30 de ani de independență. Conform documentului, peste 1.700 de deținuți urmau să beneficieze de prevederile actului, dintre care 67 ar fi fost eliberați imediat, iar ceilalți ar fi putut beneficia de liberare condiționată înainte de termen sau de reducerea pedepsei.

Legea prevedea totuși că amnistia nu poate fi aplicată persoanelor condamnate pentru infracțiuni deosebit de grave sau excepțional de grave. Cu toate acestea, având în vedere că unele persoane din această categorie executaseră deja perioade lungi de detenție, proiectul de lege a introdus posibilitatea reducerii parțiale a pedepsei în anumite cazuri excepționale.

Ulterior, potrivit Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), deputata Olesea Stamate ar fi introdus trei amendamente la lege, care ar fi permis, în final, eliberarea unor deținuți condamnați pentru infracțiuni grave. Stamate a negat aceste acuzații, afirmând că modificările au avut un caracter tehnic și nu au extins lista beneficiarilor amnistiei. În consecință, Stamate a fost exclusă din partid.