Îngheață sau nu Moldova de frig la iarnă! CSS s-a întrunit în ședință pentru a discuta situația din sectorul energetic

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Securitate în vederea discutării și evaluării capacităților de asigurare energetică pentru sezonul de încălzire 2023 – 2024. Ședința va avea loc începând cu ora 08.00 și va aduce laolaltă reprezentanți cheie din domeniul energetic și securității naționale.

Obiectivul principal al acestei ședințe este să se evalueze starea actuală a resurselor energetice ale țării și să se identifice eventualele vulnerabilități în ceea ce privește asigurarea cu energie în timpul sezonului de iarnă. În contextul schimbărilor climatice și al fluctuațiilor pieței energetice regionale, este esențial să se asigure o aprovizionare stabilă și fiabilă pentru populație și industrii.

Printre subiectele aflate pe agendă se numără diversificarea surselor de energie, îmbunătățirea eficienței energetice, precum și măsuri de prevenire a eventualelor crize energetice. De asemenea, se va analiza colaborarea cu partenerii externi în vederea asigurării unei aprovizionări constante și a reducerii dependenței de surse energetice unice.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov declara anterior că Republica Moldova este singura țară cu experiență care a adus gaz din Grecia în Ucraina de vest prin interconectorul dintre Bulgaria și Grecia. Dintr-o țară care avem nevoie de consultanță și ajutor am devenit o țară contribuitoare la securitatea energetică a Europei care este pusă sub risc, a declarat ministrul Energiei, Victor Parlicov.

Potrivit ministrului, cel mai mare salt pe care l-a făcut Republica Moldova este conectarea împreună cu Ucraina la sistemul energetic European – ENTSO-E. „A fost o decizie politică, iar conectarea s-a întâmplat foarte rapid – trei săptămâni”.

„Bătălia pentru securitatea energetică am câștigat-o. Noi suntem pregătiți pentru orice situație de criză care poate interveni”, a punctat Parlicov.

Din decembrie anul trecut Chișinăul nu mai importă gaze de la Gazprom. Compania de stat Energocom s-a reorientat pe piețele din vest, iar cantitatea de 5,7 milioane metri cubi a fost redirecționată malului stâng în schimbul energiei electrice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#csss #gaz #Energie #sedinta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atacurile tot mai frecvente asupra porturilor și infrastructurii din regiunea Mării Negre încep să redeseneze fluxurile mondiale de cereale. Marii cumpărători din Asia caută furnizori alternativi pentru grâu și uleiuri vegetale, în condițiile în care exporturile Ucrainei și Rusiei au scăzut puternic, iar costurile transportului au explodat, potrivit Bloomberg.

Situația este cu atât mai sensibilă cu cât Rusia și Ucraina asigură împreună peste un sfert din exporturile mondiale de grâu. În mod tradițional, cerealele din regiunea Mării Negre sunt printre cele mai ieftine în această perioadă a anului și au o pondere importantă pe piața internațională.

În prima jumătate a lunii august, exporturile de cereale ale Ucrainei s-au prăbușit cu 75% față de perioada similară a anului trecut. În cazul Rusiei, livrările din august ar urma să fie cu 56% sub media ultimilor cinci ani, potrivit estimărilor ProZerno.

Tensiunile au început deja să se reflecte în prețuri. Contractele futures pentru grâu tranzacționate la Chicago au crescut cu aproximativ 15% de la sfârșitul lunii iunie.

Problemele apar într-un moment critic al sezonului, când volume importante din noua recoltă ar trebui să ajungă pe piața mondială. Regiunea Mării Negre este unul dintre principalii furnizori mondiali de cereale și ulei de floarea-soarelui, produsele fiind exportate în special către Asia, Africa și Europa.

Indonezia, al doilea cel mai mare importator mondial de grâu, a cumpărat recent grâu australian cu livrare în septembrie și octombrie. Și alte state din Asia de Sud-Est au rezervat cereale australiene pentru aceeași perioadă.

În același timp, cumpărători din Bangladesh au solicitat oferte pentru grâu din România, iar pe piață au apărut inclusiv solicitări pentru produse din America de Nord.

România și Bulgaria ar putea beneficia de perturbarea rutelor tradiționale din Marea Neagră. Comercianții care trebuie să livreze grâu ucrainean sau rusesc către clienții asiatici întâmpină dificultăți în găsirea armatorilor dispuși să opereze în zona afectată de război. În unele cazuri, traderii au propus înlocuirea cerealelor contractate cu marfă provenită din România și Bulgaria.

Alte contracte, care nu permiteau o asemenea flexibilitate, ar fi fost reziliate invocându-se situații de forță majoră.

Problemele sunt amplificate de perturbarea activității porturilor. Trei terminale importante din portul rusesc Novorossiisk și-au suspendat temporar activitatea după un atac cu drone. Ucraina, la rândul său, a anunțat că în luna august niciun vas nu a intrat în porturile din zona Odesa Mare.

Costurile transportului au crescut puternic. Tariful de navlosire pentru transportarea mărfurilor din Ucraina către Indonezia a ajuns în august la aproximativ 90 de dolari pe tonă, față de 70 de dolari cu doar câteva săptămâni înainte.

Probleme sunt semnalate și în apropierea portului Novorossiisk, unde unele nave desemnate pentru încărcare ar fi rămas în așteptare în Marea Neagră, la distanță de terminalele de cereale.

Criza afectează și piața uleiurilor vegetale. India a început să caute surse alternative de ulei de palmier, soia și rapiță pentru a compensa întârzierile livrărilor de ulei de floarea-soarelui din regiunea Mării Negre. Unele companii indiene s-au orientat deja către furnizori din statele baltice și Argentina.

Impactul asupra pieței alimentare mondiale va depinde de durata perturbărilor. Ucraina pregătește noi rute feroviare pentru exportul cerealelor, iar Rusia analizează, la rândul său, alternative pentru transportarea produselor agricole.

Noile coridoare terestre sunt însă puțin probabil să poată înlocui integral capacitatea porturilor de la Marea Neagră. Autoritățile de la Kiev avertizează că, dacă porturile vor rămâne închise, aproximativ 30 de milioane de tone de exporturi agricole ucrainene ar putea să nu mai ajungă pe piața mondială.

Analiștii S&P Global Energy avertizează că prețurile grâului ar putea continua să crească, în condițiile în care piața ar putea subestima impactul perturbării infrastructurii de export din Rusia și Ucraina asupra disponibilității cerealelor la nivel mondial.