Îngheață sau nu Moldova de frig la iarnă! CSS s-a întrunit în ședință pentru a discuta situația din sectorul energetic

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Securitate în vederea discutării și evaluării capacităților de asigurare energetică pentru sezonul de încălzire 2023 – 2024. Ședința va avea loc începând cu ora 08.00 și va aduce laolaltă reprezentanți cheie din domeniul energetic și securității naționale.

Obiectivul principal al acestei ședințe este să se evalueze starea actuală a resurselor energetice ale țării și să se identifice eventualele vulnerabilități în ceea ce privește asigurarea cu energie în timpul sezonului de iarnă. În contextul schimbărilor climatice și al fluctuațiilor pieței energetice regionale, este esențial să se asigure o aprovizionare stabilă și fiabilă pentru populație și industrii.

Printre subiectele aflate pe agendă se numără diversificarea surselor de energie, îmbunătățirea eficienței energetice, precum și măsuri de prevenire a eventualelor crize energetice. De asemenea, se va analiza colaborarea cu partenerii externi în vederea asigurării unei aprovizionări constante și a reducerii dependenței de surse energetice unice.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov declara anterior că Republica Moldova este singura țară cu experiență care a adus gaz din Grecia în Ucraina de vest prin interconectorul dintre Bulgaria și Grecia. Dintr-o țară care avem nevoie de consultanță și ajutor am devenit o țară contribuitoare la securitatea energetică a Europei care este pusă sub risc, a declarat ministrul Energiei, Victor Parlicov.

Potrivit ministrului, cel mai mare salt pe care l-a făcut Republica Moldova este conectarea împreună cu Ucraina la sistemul energetic European – ENTSO-E. „A fost o decizie politică, iar conectarea s-a întâmplat foarte rapid – trei săptămâni”.

„Bătălia pentru securitatea energetică am câștigat-o. Noi suntem pregătiți pentru orice situație de criză care poate interveni”, a punctat Parlicov.

Din decembrie anul trecut Chișinăul nu mai importă gaze de la Gazprom. Compania de stat Energocom s-a reorientat pe piețele din vest, iar cantitatea de 5,7 milioane metri cubi a fost redirecționată malului stâng în schimbul energiei electrice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#csss #gaz #Energie #sedinta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mass-media din Republica Moldova se confruntă în continuare cu probleme grave. Deși în 2025, comparativ cu anii precedenți, valoarea indicatorilor a înregistrat o creștere minoră, problemele sistemice majore în activitatea presei nu au remediate, conform Indicelui privind Situația Presei în Moldova (ISPM) pentru 2025, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).

Documentul este elaborat pentru al X-a an consecutiv. Indicele oferă o analiză a presei în ansamblu, evidențiind problemele și evoluțiile-cheie din sectorul media. Starea presei autohtone a fost apreciată de o echipă de 14 evaluatori, iar punctajul general al ISPM pentru anul 2025 constituie 32.4 puncte în acest an.

Starea presei a fost evaluată în conformitate cu șapte indicatori: cadrul juridic de reglementare, contextul politic, mediul economic, mediul profesional, calitatea jurnalismului, securitatea informațională din perspectivă mediatică și securitatea jurnaliștilor.

Conform raportului, securitatea jurnaliștilor a înregistrat cel mai accentuat regres. Acest lucru s-a produs pe fundalul frecvenței incidentelor de intimidare și agresare a reporterilor în spațiul public, a hărțuirii online și a normalizării discursului ostil față de presă.

În ceea ce privește cadrul juridic, indicatorul a înregistrat o creștere ușoară. Tendința este explicată printr-o o serie de intervenții în legislația audiovizuală, precum și modificări legislative care vizează protecția jurnalistului. Totuși, s-a constatat că există lacune majore în reglementarea coerentă a presei online și a celei scrise și lipsa obligațiilor clare de transparență a proprietății în mediul digital.

Și indicatorul dedicat mediului economic de activitate a presei a înregistrat o creștere minoră, avans susținut mai ales de consolidarea independenței editoriale în rândul redacțiilor independente, precum și de existența unor mecanisme de sprijin prin subvenționare. Totuși, raportul constată că veniturile din publicitate sunt insuficiente, o parte semnificativă a bugetelor continuă să fie direcționată către platforme globale, iar dependența de finanțări externe persistă.

Mediul profesional a crescut la 35 de puncte. A fost consolidată infrastructura de profesionaliza, însă calitatea jurnalismului a înregistrat o scădere ușoară, pe fundalul reducerii punctajului pluralismului intern.

Autorii raportului recomandă adoptarea unei legi generale a mass-mediei, care să vizeze inclusiv presa online, transpunerea standardelor anti-SLAPP, revizuirea mecanismelor problematice de suspendare sau retragere a licențelor, consolidarea garanțiilor privind accesul la informație, sporirea protecției jurnaliștilor și eficientizarea răspunsului instituțional la agresiuni și hărțuire, inclusiv în mediul online.

În 2024, mass-media din Moldova a fost apreciată cu 31.6 de puncte.

Raportul privind starea mass-mediei este parte a proiectului „Avansarea educației mediatice și sprijinirea mass-media din Republica Moldova”, susținut de Suedia și implementat de Internews. Programul își propune să contribuie la creșterea unui sector media divers, independent și viabil financiar, și la abilitarea tinerilor din Moldova de a naviga în siguranță în mediul complex de informare.