Îngrijorător! Prăpastia bugetară se adâncește – Finanțele majorează cheltuielile

Ministerul Finanțelor a anunțat modificări semnificative la partea de venituri și cheltuieli ale bugetului de stat pentru 2025, care vor duce la majorarea deficitului bugetar cu 1,1 miliarde de lei. Astfel, deficitul total va ajunge la 16,7 miliarde de lei, echivalentul a 5,06% din PIB.

Comparativ cu volumul aprobat prin Legea bugetului de stat pentru anul 2024, cheltuielile se propun în majorare cu 386,3 mil. lei sau cu 0,5% și vor constitui 82,6 miliarde de lei.

Din totalul deficitului, 14 096,4 milioane de lei (84%) sunt alocate componentei de bază, iar 2 681,4 milioane de lei (16%) sunt destinate proiectelor finanțate din surse externe.

Principalele modificări la sursele de finanțare a deficitului includ:

– Diminuarea activelor financiare cu 5 158,6 milioane de lei, prin micșorarea creanțelor interne cu 141,1 milioane de lei, inclusiv reducerea mijloacelor din privatizarea bunurilor publice cu 200 milioane de lei și recalcularea cotei părți în capitalul social pentru ÎS “Calea Ferată din Moldova” cu 33,9 milioane de lei.
– Micșorarea cu 5 021,1 milioane de lei a sumelor destinate rambursării împrumuturilor recreditate, inclusiv reducerea împrumuturilor interne și modificarea graficelor de rambursare pentru S.A. „Energocom”.
– Majorarea datoriei totale cu 8 655,3 milioane de lei, pentru suport bugetar (8 274,4 milioane de lei) și proiecte finanțate din surse externe (380,9 milioane de lei). Din această sumă, datoria internă va crește cu 1 000 milioane de lei din emisia de VMS, iar finanțarea externă va fi majorată cu 3 194,4 milioane de lei.
– Rambursarea împrumuturilor externe se va diminua cu 4 460,9 milioane de lei datorită modificării graficului de rambursare a S.A. „Energocom”.

În plus, soldurile de mijloace bănești în conturile bugetului de stat vor fi majorate cu 2 308,9 milioane de lei, pentru a fi utilizate ca surse de finanțare a deficitului în anul următor. Din această sumă, 2 359,9 milioane de lei sunt alocate componentei de bază, iar 51 milioane de lei sunt destinate proiectelor finanțate din surse externe.

Aceste modificări reflectă eforturile guvernului de a ajusta bugetul în contextul unor presiuni economice crescute și a necesității de a susține diverse proiecte strategice. Cu toate acestea, creșterea deficitului bugetar ridică îngrijorări cu privire la sustenabilitatea financiară pe termen lung a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deficit #buget #cheltuieli #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Miliardarul suedez Torbjörn Törnqvist, fondator al companiei comerciale de energie Gunvor Group, a încheiat una dintre cele mai spectaculoase tranzacții din industria petrolieră a ultimilor ani, grăbindu-se să preia operațiunile internaționale ale gigantului rus Lukoil, aflat sub sancțiuni americane.

Dacă achiziția va fi aprobată de autoritățile din Statele Unite și Marea Britanie, Gunvor va controla o rețea globală de active – de la benzinării în Bronx și Sicilia, la rafinării europene și câmpuri petroliere în Orientul Mijlociu și Asia Centrală.

Tranzacția, semnată la doar trei zile după ce Lukoil a anunțat vânzarea activelor sale, ilustrează stilul rapid și agresiv de negociere al lui Törnqvist, un veteran al pieței globale de energie, descris de foști colaboratori drept „omul care vede o afacere și o încheie înainte ca alții să apuce să se gândească”.

Valoarea exactă a acordului nu a fost dezvăluită, însă experții estimează că ramura internațională a Lukoil ar putea valora până la 20 de miliarde de dolari. Gunvor a cerut deja aprobarea Washingtonului și Londrei, în condițiile în care băncile occidentale sunt reticente față de orice tranzacție care implică Rusia.

Gunvor a fost fondată în anii ’90 de Törnqvist împreună cu Ghenadi Timcenko, oligarh apropiat al lui Vladimir Putin. Compania ajunsese să controleze până la 30% din exporturile maritime de țiței ale Rusiei, înainte ca sancțiunile impuse în 2014, după anexarea Crimeei, să o aducă în pragul colapsului.

Pentru a-și salva compania, Törnqvist a cumpărat acțiunile partenerului său rus, a vândut activele din Federația Rusă și a investit masiv în gaz natural lichefiat (GNL) și infrastructură energetică în SUA și Europa. În 2024, Gunvor a raportat un profit net de 729 milioane USD și venituri record de 136 miliarde USD, cel mai bun rezultat din istoria sa.

Tranzacția cu Lukoil riscă însă să reactiveze suspiciunile mai vechi privind legăturile dintre Törnqvist și Kremlin. În 2014, administrația Obama sugerase că Putin ar fi avut acces indirect la fondurile Gunvor — acuzații respinse la acea vreme de companie.
Acum, ironia situației este evidentă: unul dintre cei mai mari beneficiari ai sancțiunilor contra Moscovei ar putea deveni chiar o firmă acuzată cândva că este influențată de Putin.

Reprezentanții Gunvor au negat că ar exista vreo clauză care să permită Lukoil să își răscumpere activele după războiul din Ucraina.
„Nu există nicio astfel de asigurare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Gunvor, Seth Pietras, pentru Wall Street Journal.

Achiziția subliniază toleranța ridicată la risc a traderilor de mărfuri, capabili să opereze în zone afectate de conflicte, sancțiuni și crize financiare. „Comercianții de energie pot prelua riscuri politice pe care marile companii petroliere nu și le permit”, afirmă profesorul Craig Pirrong de la Universitatea din Houston.

Pentru Törnqvist, care își împarte timpul între Geneva și competițiile nautice internaționale cu echipa Artemis Racing, tranzacția ar putea marca apogeul carierei sale — dar și începutul unei noi etape în care Gunvor devine unul dintre cei mai influenți jucători de pe piața globală a petrolului, într-un moment în care ordinea energetică mondială este în plină reașezare.