Îngrijorător! Prăpastia bugetară se adâncește – Finanțele majorează cheltuielile

Ministerul Finanțelor a anunțat modificări semnificative la partea de venituri și cheltuieli ale bugetului de stat pentru 2025, care vor duce la majorarea deficitului bugetar cu 1,1 miliarde de lei. Astfel, deficitul total va ajunge la 16,7 miliarde de lei, echivalentul a 5,06% din PIB.

Comparativ cu volumul aprobat prin Legea bugetului de stat pentru anul 2024, cheltuielile se propun în majorare cu 386,3 mil. lei sau cu 0,5% și vor constitui 82,6 miliarde de lei.

Din totalul deficitului, 14 096,4 milioane de lei (84%) sunt alocate componentei de bază, iar 2 681,4 milioane de lei (16%) sunt destinate proiectelor finanțate din surse externe.

Principalele modificări la sursele de finanțare a deficitului includ:

– Diminuarea activelor financiare cu 5 158,6 milioane de lei, prin micșorarea creanțelor interne cu 141,1 milioane de lei, inclusiv reducerea mijloacelor din privatizarea bunurilor publice cu 200 milioane de lei și recalcularea cotei părți în capitalul social pentru ÎS “Calea Ferată din Moldova” cu 33,9 milioane de lei.
– Micșorarea cu 5 021,1 milioane de lei a sumelor destinate rambursării împrumuturilor recreditate, inclusiv reducerea împrumuturilor interne și modificarea graficelor de rambursare pentru S.A. „Energocom”.
– Majorarea datoriei totale cu 8 655,3 milioane de lei, pentru suport bugetar (8 274,4 milioane de lei) și proiecte finanțate din surse externe (380,9 milioane de lei). Din această sumă, datoria internă va crește cu 1 000 milioane de lei din emisia de VMS, iar finanțarea externă va fi majorată cu 3 194,4 milioane de lei.
– Rambursarea împrumuturilor externe se va diminua cu 4 460,9 milioane de lei datorită modificării graficului de rambursare a S.A. „Energocom”.

În plus, soldurile de mijloace bănești în conturile bugetului de stat vor fi majorate cu 2 308,9 milioane de lei, pentru a fi utilizate ca surse de finanțare a deficitului în anul următor. Din această sumă, 2 359,9 milioane de lei sunt alocate componentei de bază, iar 51 milioane de lei sunt destinate proiectelor finanțate din surse externe.

Aceste modificări reflectă eforturile guvernului de a ajusta bugetul în contextul unor presiuni economice crescute și a necesității de a susține diverse proiecte strategice. Cu toate acestea, creșterea deficitului bugetar ridică îngrijorări cu privire la sustenabilitatea financiară pe termen lung a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deficit #buget #cheltuieli #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.