Inițiativa lui Bolea făcută praf de Slusari: Demagogie, haos și inconsecvență

Guvernul Republicii Moldova a aprobat recent un proiect de lege destinat sprijinirii fermierilor afectați de seceta severă din 2024. Documentul prevede un moratoriu temporar asupra achitării datoriilor producătorilor agricoli, însă a fost criticat de Alexandr Slusari, fostul reprezentant al Forței Fermierilor. Acesta susține că, deși inițiativa este binevenită, ea vine în contradicție cu afirmațiile recente ale ministrului Agriculturii, care susținea că un astfel de moratoriu nu ar fi posibil.

Slusari a subliniat că proiectul de lege nu a fost discutat în prealabil cu reprezentanții agricultorilor și este discriminatoriu față de majoritatea fermierilor afectați de secetă. De asemenea, documentul ar conține mai multe lacune semnificative, fără a oferi soluții concrete și eficiente pentru toți producătorii agricoli.

„Este un haos total în cadrul Ministerului Agriculturii, o lipsă evidentă de viziune și o demagogie care nu ajută fermierii”, a declarat Slusari. Criticile sale ridică semne de întrebare privind consultarea și includerea nevoilor reale ale agricultorilor în politicile publice de sprijin.

„Proiectul de hotărâre a fost plasat pentru a fi consultată a primit avizele. Procedura internă a fost respectată. Ba mai mult, legea va fi aprobată în Parlament, într-un proces la fel public. Au fost discuții, propuneri adunate”, se arată în declarația lui Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al Guvernului.

În ședința de miercuri, cabinetul de miniștri a aprobat alocarea a 100 de milioane de lei pentru compensarea parțială a pierderilor fermierilor a căror recoltă a fost afectată grav de seceta și arșița puternică din vara curentă.

Banii vor fi alocați din Fondul de intervenție al Guvernului și vor fi repartizați de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, prin intermediul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură. Un regulament în acest sens a fost deja aprobat de minister.

Astfel, vor primi compensații agricultorii cărora seceta și arșița le-au afectat cel puțin 60% din recolta de porumb și cel puțin 70% din recolta de grâu. Valoarea maximă a compensației nu poate depăși suma de 500 de mii de lei per solicitant.

Compensații nu vor fi acordate agricultorilor care au terenuri în aria de deservire a unui sistem centralizat de irigare sau celor care au beneficiat de asigurare subvenționată a terenurilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #ajutor #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de ulei și șrot de floarea-soarelui din Republica Moldova au înregistrat o scădere dramatică în sezonul iulie 2024 – aprilie 2025, marcând un antirecord istoric și reflectând colapsul industriei de procesare. Potrivit unei analize semnate de Iurie Rija, director executiv al Asociației „Agrocereale”, situația este fără precedent și pune în pericol întreg lanțul agroindustrial național.

În primele zece luni ale sezonului curent, Moldova a exportat doar 18.120 tone de ulei de floarea-soarelui, comparativ cu 183.807 tone în sezonul precedent – o reducere de peste 90%. Veniturile din exporturi au scăzut cu 85%, ajungând la doar 411 milioane lei, față de 2,7 miliarde lei în 2023 și 4,4 miliarde lei în 2022.

În paralel, exporturile de floarea-soarelui brută au atins un volum record de peste 532.000 tone, indicând că procesarea locală a fost abandonată în favoarea exportului de materie primă.

Analiza identifică mai mulți factori-cheie care au dus la prăbușirea industriei: prețul ridicat al materiei prime vs. prețul mic al produsului finit, importuri licențiate de floarea-soarelui la prețuri mai competitive, refuzul fermierilor de a vinde din cauza termenelor lungi de plată ale procesatorilor și lipsa unor politici coerente de sprijin pentru sector.

În 2025, lider la exportul de ulei este SRL „Global Farming International”, cu 8.843 tone livrate, urmat de GT „Osadciuc Victor” și „Vi Oil Agro” SRL. Marile companii procesatoare, precum „FLOAREA SOARELUI” SA și „AGROFLORIS-NORD”, nu au realizat niciun export în acest sezon.

Principala destinație a uleiului moldovenesc este Olanda (5.718 tone), urmată de Italia (3.615 tone). România, lider absolut în 2023, a importat doar 988 tone, iar Egiptul – deloc.

Prețul mediu de export al uleiului a crescut la 22,7 lei/kg (față de 14,7 lei/kg în sezonul anterior), dar nu suficient pentru a face procesarea rentabilă. Cele mai mari prețuri s-au înregistrat în Germania (27,3 lei/kg) și Austria (26,9 lei/kg).

Exporturile de șrot de floarea-soarelui au scăzut cu 91%, ajungând la doar 14.211 tone (vs. 155.148 tone în 2023), iar veniturile au scăzut cu peste 700 milioane lei. Doar două companii – „Global Farming International” și „Vi Oil Agro” – au realizat exporturi de șrot în 2025.

Potrivit lui Iurie Rija, declinul procesării industriale afectează în lanț agricultura, zootehnia și balanța comercială a țării, iar exporturile actuale sunt doar un ecou rezidual al unui sector cândva activ. Fără o relansare urgentă și sprijin guvernamental, Moldova riscă să dispară din piața regională a produselor agroprocesate, rămânând doar un exportator de materie primă.