Instaurarea stării de urgență pentru o lună: Planul Guvernului Grosu, dacă va fi învestit

Republica Moldova ar putea intra în stare de urgență, dacă Guvernul Grosu va fi învestit. O asemenea prevedere se regăsește în Programul de guvernare a prim-ministrului desemnat, Igor Grosu, dacă Guvernul va primi vot de încredere din partea deputaților.

În plan imediat, Guvernul va solicita Parlamentului declararea stării de urgență pe o perioadă de cel puțin 30 de zile, conform deciziei și recomandării Consiliului Suprem de Securitate din 13 martie 2021, se precizează în Programul de guvernare, ca acțiune imediată de reducere a numărului mare de noi cazuri zilnice de coronavirus și decese.

Această solicitare va prevede împuternicirea Comisiei pentru Situații Excepționale cu competențele necesare pentru implementarea unui pachet anti-criză pentru gestionarea crizei sanitare, creșterea veniturilor populației și susținerea întreprinderilor, în special în sectoarele afectate, se mai spune în Program.

Aceste competențe vor include, adițional la măsurile aplicabile deja stabilite prin lege, și următoarele competențe:

coordonarea activității mijloacelor de informare în masă pentru o amplă campanie de comunicare referitor la situația pandemică, campania de vaccinare, modul de accesare a tratamentului, și programele de ajutor din partea statului disponibile pentru oamenii și agenții economici aflați în dificultate;
modificarea bugetului în scopul finanțării programelor de susținere socială și a mediului de afaceri;
contractarea împrumuturilor pentru finanțarea bugetului prevăzute în bugetul pentru anul 2021.

Amintim că, astăzi, Igor Grosu și-a făcut public Programul de guvernare, în cazul în care va primi votul de încredere din partea Parlamentului

Programul de guvernare a Guvernului Grosu poate fi consultat aici.

#stare de urgenta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.