Ivanov acuză Guvernul de întârziere la acciza pentru fermieri: „Banii sunt, dar mecanismul lipsește”

Bani pentru compensarea accizei la motorină pentru fermieri au fost alocați, însă lipsește un mecanism clar de alocare a resurselor financiare, a declarat președintele Comisiei agricultură, Serghei Ivanov.

Potrivit acestuia, deși suma de 110 milioane de lei este cunoscută de aproape două luni, Ministerul Agriculturii nu a reușit să pregătească din timp procedura de depunere a cererilor. „Nu înțeleg cine a încurcat elaborarea mecanismului. Printr-o simplă semnătură putea fi deschis apelul pentru depunerea facturilor”, a declarat Ivanov.

Deputatul susține că statul ar fi trebuit să acționeze rapid, mai ales în contextul în care majoritatea tranzacțiilor sunt deja digitalizate prin sistemul e-factură. În opinia sa, perioada de depunere putea fi deschisă încă din martie, astfel încât fermierii să primească banii mult mai devreme.

Ivanov a calificat abordarea actuală drept „o aberație totală”, criticând logica autorităților de a identifica beneficiarii abia după alocarea fondurilor. „Așteptăm banii, apoi căutăm oamenii asta înseamnă doar tragere de timp”, a spus el.

Oficialul avertizează că întârzierea ar putea diminua puternic efectul economic al măsurii. „Este important nu doar cât dai, ci și când dai. Dacă acești bani ajungeau acum o lună, impactul era mult mai mare. Dacă vor ajunge în august, pe cine mai ajută?”, a declarat Ivanov.

Acesta a mai subliniat că acciza nu reprezintă un efort bugetar suplimentar, fiind o taxă deja achitată de agricultori. În opinia sa, modul în care este gestionată restituirea ridică semne de întrebare privind prioritizarea cheltuielilor publice.

Ivanov a reiterat că susține transformarea mecanismului de restituire a accizei într-o măsură permanentă, menționând că există deja o inițiativă legislativă în acest sens.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ivanov #acciză #subvenții #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.